Volodimir Zelenski s-a întâlnit ieri la Londra cu Keir Starmer, Friedrich Merz și Emmanuel Macron, liderii principalelor trei economii ale Europei de Vest. Aceștia și-au exprimat din nou sprijinul pentru Ucraina și au contribuit la îmbunătățirea actualei propuneri americane de pace. Între timp, un sondaj de la Institutul Prezidențial Reagan arată un sprijin tot mai mare în rândul americanilor pentru cauza Ucrainei.
Președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit ieri la Londra cu liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit (țările care formează grupul E3), în ceea ce aliații europeni ai Kievului au descris drept „un moment decisiv” în demersurile dirijate de Statele Unite de a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, alături de liderul Ucrainei s-au reunit în Downing street nr. 10, cu scopul de a încerca să consolideze poziția Ucrainei, pe fondul presiunii tot mai exercitate de președintele american Donald Trump ca leadershipul de la Kiev să accepte o propunere de pace, chiar și una avantajoasă pentru Moscova.
„Acesta este cel mai mare demers (pentru terminarea războiului- n.red.) pe care l-am făcut în ultimii patru ani și salutăm faptul că aceste discuții continuă la toate nivelurile”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Starmer, Tom Wells. El a mai spus că „munca intensă” va continua în zilele următoare și că „există încă probleme nerezolvate”.
Biroul lui Macron a declarat că întrevederea le-a permis liderilor „să continue munca în comun la planul SUA, acesta fiind completat cu contribuții europene, în strânsă coordonare cu Ucraina”.
Trump, nemulțumit. Europenii se zbat
Într-un schimb de replici cu reporterii, duminică seară, Trump a părut frustrat de Zelenski, susținând că liderul ucrainean „nu a citit încă propunerea”. „Cred că Rusia este de acord cu ea, dar nu sunt sigur că Zelenski este de acord”, a declarat Trump la Washington. El mai pretinde că „poporul său o apreciază, dar el nu a citit-o.”
Nu este clar de ce Trump a crezut că Zelenski nu a citit planul. Oficialii ucraineni au făcut comentarii rezervate despre inițiativa americană și puține detalii ale negocierilor au fost făcute publice până acum.
În schimb, Starmer, Macron și Merz au adoptat o poziție mai favorabilă față de Kiev în comentariile dinaintea întâlnirii lor de luni, care a durat aproximativ două ore. Liderul britanic a declarat că eforturile de pace se află într-o „etapă critică” și a subliniat necesitatea „unui armistițiu just și durabil”.
Între timp, Merz a declarat că este „sceptic” cu privire la unele detalii din documentele publicate de SUA. „Trebuie să discutăm despre asta. De aceea suntem aici”, a spus el. „Zilele următoare… ar putea fi un moment decisiv pentru noi toți.”
Liderii europeni depun eforturi pentru a se asigura că orice armistițiu este susținut cu garanții solide de securitate atât din partea Europei, cât și a SUA, pentru a descuraja Rusia să atace din nou. Trump nu a vorbit încă public de garanții explicite din partea SUA.
Zelenski a declarat, duminică seară, că discuțiile sale cu liderii europeni din această săptămână, la Londra și Bruxelles, se vor concentra pe securitate, apărarea aeriană și finanțarea pe termen lung a efortului de război al Ucrainei. El a spus luni că Ucraina are nevoie de sprijin atât din partea Europei, cât și a SUA.
„Sunt unele lucruri pe care nu le putem gestiona fără americani, lucruri pe care nu le putem gestiona fără Europa și de aceea trebuie să luăm niște decizii importante”, a spus el la Downing Street.
Biroul lui Macron a declarat că mai mulți consilieri pe probleme de securitate națională finalizează modalități de a oferi Ucrainei garanții solide de securitate și de a elabora planuri pentru reconstrucția Ucrainei.
Ideile disputate din planul de pace
Negociatorii americani și ucraineni au încheiat sâmbătă negocieri după mai multe zile de discuții menite să încerce să reducă diferențele de opinie privind propunerea de pace a administrației de la Washington.
Zelenski a declarat pe Telegram că discuțiile au fost „substanțiale” și că secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, și șeful Statului Major General, Andrii Hnatov, se întorc în Europa pentru a-l informa.
Un punct de blocaj major în acest plan este sugestia ca Kievul să cedeze controlul asupra regiunii Donbas din estul Ucrainei către Rusia, care ocupă cea mai mare parte a teritoriului regiunii, dar nu în totalitate. Ucraina și aliații săi europeni au ezitat în ideea de a ceda teritorii. Starmer a declarat că „nu va pune presiune” pe Zelenski pentru a accepta un acord de pace.
Trump a avut o relație preponderent tensionată cu Zelenski de la câștigarea celui de-al doilea mandat, insistând că războiul a fost o risipă de bani pentru SUA. De asemenea, președintele american pare să creadă că, dacă ucraineni cedează teritorii Rusiei, asta ar pune capăt conflictului.
Sondajul care arată că populația americană susține Ucraina
În ciuda atitudinii și abordării Casei Albe cu privire la Ucraina, și cu privire la Europa în general, zilele trecute a fost publicat un sondaj care arată că americanii – atât democrații, independenții, cât și republicanii- , se declară în mare parte atât alături de Ucraina și de NATO.
Cercetarea a fost făcută de Fundația și Institutul Prezidențial Ronald Reagan, care în fiecare an efectuează astfel de studii sociologice. După ce își încheie mandatele la Casa Albă, există o cutumă ca foștii președinți să își deschidă biblioteci asociate fundațiilor lor, înființate după ce părăsesc funcția supremă în statul american. Aceste fundații și institute furnizează deseori studii sau organizează diverse conferințe sau evenimente.
Dată fiind implicarea foarte activă a lui Ronald Reagan în politica externă a țării sale când s-a aflat Casa Albă, institutul care-i poartă numele continuă să efectueze multe studii și sondaje.
Conform datelor, 64% dintre americani susțin furnizarea în continuare de armament către Ucraina, o creștere cu 9% față de anul trecut. La nivel de simpatizanți ai partidelor, 75% din democrați au această părere, dar, totodată, și 59% din republicani.
Se observa totodată și o creștere a americanilor care doresc ca Ucraina să câștige războiului. Poate cea mai interesantă este însă percepția pe categorii a țării respective.
Anume, la nivelul respondenților care s-au autodefinit drept republicani MAGA, ponderea celor care spun că ei consideră Ucraina aliat este chiar un pic mai mare decât cea în rândul republicanilor la modul general, sau independenților (e drept, doar cu 1-2%). Cu toate acestea, nu se observă nicidecum o aversiune sporită în rândul celor mai fanatici suporteri ai președintelui Trump față de Ucraina, în comparație cu alte segmente de votanți.
La fel de interesante sunt și datele furnizate de Institul Reagan cu privire la percepția americanilor față de NATO. Din cercetarea publicată, rezultă că Alianța Nord-Atlantică a ajuns la cea mai mare cotă de popularitate de când fundația efectuează astfel de sondaje.
68% dintre americani au opinie bună despre NATO. La nivelul electoratului democrat, 80% au această părere, în timp ce 60% o împărtășesc din rândul votanților republicani, o creștere față de cele 50% înregistrate pentru susținătorii acestui partid la ultima măsurătoare.
De asemenea, 76% dintre respondenți au precizat că sunt de acord ca SUA să intervină militar în cazul în care unul din aliații NATO este invadat. Este vorba de 80% dintre democrați care au această convingere, dar și 76% dintre republicani.
