Aliații NATO au discutat săptămâna aceasta o propunere pentru un program accelerat de achiziție de drone, la doar câteva zile după ce o dronă rusească a căzut asupra unui bloc de locuințe din România, rănind două persoane. Discuția, care va continua la Summitul NATO de la Ankara, de luna viitoare, vine într-un moment în care urgența nu mai este teoretică. În aceeași săptămână, o a doua dronă a explodat în Portul Constanța. România dezvoltă în Marea Neagră cel mai mare proiect de producție de gaze din Uniunea Europeană: Neptun Deep.
Investiția de 4 miliarde de euro, programată să intre în funcțiune în 2027, se află acum direct în calea unui tipar de incidente care s-a repetat în spațiul aerian românesc.
Ce s-a discutat la Bruxelles
Potrivit Politico într-o ședință închisă a celor 32 de ambasadori NATO, țările au discutat dacă Alianța ar trebui să achiziționeze urgent mai multe drone ca parte a misiunilor de poliție aeriană peste statele- membre de pe linia frontului, potrivit a trei diplomați ai Alianței, care au vorbit sub protecția anonimatului.
Președintele Nicușor Dan a scris după ședință: „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în Marea Neagră. Este deci important ca NATO să își întărească prezența și capabilitățile în România.”
El a precizat că, în cadrul discuției, s-a convenit accelerarea proiectelor NATO de răspuns la amenințările cu drone, astfel încât măsurile de sprijin pentru aliații afectați să poată fi aprobate la Summitul NATO de la Ankara, de luna viitoare.
Întrunirea a fost planificată, după ce o dronă rusească s-a prăbușit într-un bloc de apartamente din Galați, luna trecută, rănind două persoane și determinând Bucureștiul să ceară imediat accelerarea livrărilor de apărare aeriană NATO. Alianța a trimis și avioane de vânătoare pentru a doborî drone suspecte peste Letonia și Estonia în ultimele săptămâni.
„Ca rezultat direct al războiului continuu al Rusiei împotriva Ucrainei, am văzut mai multe incidente cu drone de-a lungul flancului nostru estic”, a declarat purtătoarea de cuvânt NATO, Allison Hart.
Nu este încă clar când vor achiziționa aliații NATO efectiv dronele. Ședința de miercuri a adus însă o urgență suplimentară pentru livrarea de „inițiative concrete” privind dronele la summitul liderilor Alianței din 7-8 iulie, potrivit primului diplomat NATO citat.
NATO deține foarte puține active militare proprii, acestea fiind în general furnizate de guvernele naționale, dar Alianța poate ghida țările în achiziționarea echipamentelor necesare, care pot fi apoi plasate sub controlul comandanților militari de top ai Alianței.
Neptun Deep: ținta potențială menționată explicit în discuții
Cel mai important detaliu al ședinței de la Bruxelles, din perspectiva securității energetice românești, este faptul că Neptun Deep a fost nominalizat direct. Aliații au semnalat amenințările la adresa infrastructurii critice din Marea Neagră, inclusiv proiectul românesc de explorare offshore de gaze Neptun Deep, în valoare de 4 miliarde de euro, care urmează să intre în funcțiune anul viitor.
Țările au discutat dacă Comandamentul militar al NATO ar trebui să facă mai mult pentru a monitoriza amenințările cu drone aeriene și navale la adresa acestor instalații.
Oficialii militari naționali, întruniți săptămâna trecută la Comandamentul Militar al Alianței din Mons, Belgia, s-au arătat deschiși să redirecționeze mai multe active de apărare aeriană pentru monitorizarea și eliminarea dronelor care zboară peste România, potrivit primului diplomat NATO și unei persoane familiarizate cu situația.
O săptămână de incidente fără precedent
Pentru a înțelege de ce discuția de la Bruxelles a avut loc exact acum, trebuie reconstruit calendarul ultimelor săptămâni. Vineri, 29 mai 2026, o dronă rusă a lovit acoperișul unui bloc de apartamente din Galați, la circa 16 kilometri de granița cu Ucraina, și a explodat, în timpul unui atac nocturn rusesc asupra Ucrainei.
Cele două victime, o femeie de 53 de ani și fiul ei de 14 ani, au fost transportate la spital cu arsuri și se află în stare stabilă. Ministrul de externe Oana Țoiu a precizat că două aeronave și un elicopter ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate la apariția dronelor pe radar, având permisiunea de a deschide focul.
Conform CNN, incidentul a marcat a 28-a oară când drone rusești au violat spațiul aerian românesc de când Moscova a început să atace porturile ucrainene de pe Dunăre. Armata Română a precizat că nu a existat „nicio oportunitate” de a doborî drona, dar a subliniat că „situația este sub control”.
Câteva zile mai târziu, situația s-a repetat această dată direct lângă infrastructura energetică critică a țării. O dronă maritimă a explodat în portul Constanța al României, cu mai multe alte drone descoperite în apropiere. Ministerul român al Apărării a precizat că drona s-a autodetonat la ora locală 10:30. Drona a explodat în apropierea unui terminal petrolier, fără a provoca victime.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că drona maritimă a fost o „consecință directă” a războiului ruso-ucrainean. Mai mult, la începutul aceleiași săptămâni, Marina Română a detonat o mină antiandocare de tip YaRM, de origine rusă, care deviase pe litoralul românesc al Mării Negre.
Neptun Deep: ceasul bate, securitatea rămâne în urmă
Demararea extracției de gaze din proiectul Neptun Deep, prevăzută pentru 2027, ar trebui să propulseze România în fruntea producătorilor europeni de gaze, dublând treptat producția anuală de gaz natural a țării. Perimetrul, situat la 170 de kilometri de coastele românești și operat de Romgaz și OMV Petrom printr-o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro, reprezintă exact tipul de țintă pe care analiștii de securitate îl numesc „de calitate”.
Oana Popescu-Zamfir, directoarea think tank-ului GlobalFocus Center, a oferit pentru Les Echos, în luna aprilie a acestui an o evaluare directă a probabilității unui atac: cel mai puțin probabil scenariu este ca Neptun Deep să fie atacat de Rusia, dat fiind că proiectul concurează direct exporturile rusești de gaze către Europa.
Capacitatea navală actuală adâncește problema. Marina Română dispune, pentru operațiuni în larg, de trei fregate, câteva corvete și nave de atac rapid. O corvetă turcească de nouă generație din clasa „Hisar”, echipată cu radare și sonar moderne, urma să fie livrată la finalul verii, iar tunuri antidronă ar trebui instalate până la finalul anului pe două fregate.
Dar aceste efective rămân insuficiente pentru a acoperi cei 25.000 km² ai zonei economice exclusive a României, aproximativ suprafața Bretaniei. Fără nave suficiente, patrulele regulate în jurul Neptun Deep sunt practic imposibil de organizat la scara necesară.
Unilateralitate în acțiuni privind Marea Neagră
Ministerul român al Apărării analizează solicitarea sprijinului Turciei și Bulgariei, cele trei state riverane fiind deja legate, din 2024, printr-un acord de cooperare militară pentru combaterea minelor maritime plutitoare. George Scutaru, directorul general al New Strategy Center, a notat că toate trei state manifestă un interes crescut pentru extinderea acestui acord la protecția infrastructurilor critice maritime.
Există și o fereastră de vulnerabilitate temporală specifică, astfel, nave ale unor companii americane operează încă în zona în construcție pentru a fora puțurile de extracție. Popescu-Zamfir a avertizat: când acestea vor pleca, la începerea exploatării, nu va mai rămâne decât pavilionul românesc, și va fi mult mai simplu pentru ruși să lanseze un atac.
Marea Nordului ca lecție neînvățată și miza reală a investiției
Pentru a evalua corect miza Neptun Deep, este utilă o comparație cu un precedent care a schimbat fundamental modul în care Europa gândește securitatea infrastructurii energetice subacvatice, sabotajul conductelor Nord Stream.
Pe 26 septembrie 2022, o serie de explozii subacvatice au avariat trei din cele patru conducte Nord Stream din Marea Baltică, lângă Bornholm, Danemarca, făcându-le inoperabile. Pe 18 noiembrie 2022, autoritățile suedeze au anunțat că au fost găsite resturi de explozibili la locul scurgerilor, confirmând că incidentul a fost rezultatul unui sabotaj.
Lecția centrală a episodului Nord Stream, reflectă faptul că guvernele și organizațiile trebuie să asigure și să prioritizeze securitatea infrastructurii critice și energetice de pe mare. Incidentul a arătat cum vizarea infrastructurii critice pentru un obiectiv militar nu mai este limitată la frontierele teritoriale ale unei zone de conflict.
Lipsa de pregătire
Mai grav, analiza SafeSeas a documentat că, în momentul atacului, Europa era practic „oarbă” sub linia apei, niciuna dintre agențiile europene relevante, precum Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană de Control al Pescuitului sau Frontex, nu avea mandat de supraveghere subacvatică, toate fiind concentrate exclusiv pe suprafața oceanelor.
Răspunsul instituțional a venit, dar abia după incident. NATO a stabilit un nou centru axat pe protecția conductelor și cablurilor subacvatice, după atacul asupra conductelor Nord Stream și pe fondul îngrijorărilor că Rusia a cartografiat infrastructura subacvatică vitală din jurul Europei.
Conferința „Black Sea Energy & Security 2026″ de la București a tras deja acest semnal de alarmă: sabotajul Nord Stream din septembrie 2022 a reprezentat o „schimbare de paradigmă” care a forțat reconfigurarea întregului regim de securitate al infrastructurii energetice subacvatice, și care, pentru România și Marea Neagră, poate funcționa ca o lecție anticipată, nu ca o repetare a greșelii.
Diferența esențială este că, în cazul Marii Nordului, Europa a fost surprinsă fără un cadru de protecție, iar reacția a venit după producerea daunei. În cazul Neptun Deep, semnalele de avertizare sunt deja vizibile cu cel puțin un an înainte de punerea în funcțiune: violări succesive ale spațiului aerian românesc, o dronă care a rănit civili la câțiva kilometri de coastă, o altă dronă care a explodat direct în portul care va deservi proiectul, o mină navală derivată pe litoral.
România nu mai are scuza necunoașterii. Are, în schimb, o fereastră limitată pentru a transforma avertismentele în capabilități.
Discuția de la Bruxelles privind accelerarea achizițiilor de drone este necesară, dar trebuie evaluată cu realism. Trebuie să existe o coordonare și o implicare multinivelară unde companiile private dețin capacitatea operațională primară pentru monitorizarea infrastructurii subacvatice, în timp ce forțele armate contribuie cu evaluări de informații și conștientizare situațională, astfel se poate intui că nicio achiziție militară izolată, fie ea de drone, radare sau corvete, nu va rezolva problema fără o arhitectură integrată civil-militară.
O investiție de 4 miliarde de euro care nu își permite o gaură de securitate
Neptun Deep nu este doar un proiect energetic românesc, este, prin dimensiunea și miza sa, o infrastructură de interes pentru întreaga arhitectură de securitate energetică a flancului estic NATO.
Discuția de la Bruxelles arată că alianța a început, în cele din urmă, să trateze problema la nivelul care i se potrivește: colectiv, nu bilateral. Dar între „a discuta accelerarea achizițiilor” și „a avea efectiv radare, drone antidrone și nave suplimentare operaționale în Marea Neagră înainte de 2027″ există un interval de timp pe care evenimentele din ultimele două săptămâni l-au comprimat dramatic.
Investiția de 4 miliarde de euro din Neptun Deep nu își poate permite, în acest context, să rămână dependentă de promisiuni instituționale care urmează un calendar mai lent decât cel al amenințării. Summitul NATO de la Ankara, din 7-8 iulie, va arăta dacă „inițiativele concrete” anunțate de diplomații NATO se traduc în capabilități reale livrate la timp, sau într-un set de suplimentar de declarații de intenție care devin realitate abia după producerea unui incident ireversibil, precum în cazul Mării Nordului.
