Deși, în ultimele decenii, cele trei state sunnite nu s-au aflat întotdeauna în concordanță atunci când a venit vorba de interesele lor strategice pe plan extern, fiecare având preocupări și priorități relativ diferite, în prezent ele par aproape de finalizarea unui acord în domeniul apărării prin care s-ar apăra reciproc, conform ultimelor informații venite din Arabia Saudită și Pakistan. Totodată, cele două state se apropie de un acord separat prin care Riadul ar urma să achiziționeze de la Islamabad aeronave JF-17.
În ultimele zile, Arabia Saudită a adoptat o poziție diplomatică mult mai activă în conflictul complex din Yemen. Mai multe facțiuni-cheie yemenite au fost chemate la Riad pentru o conferință de pace și dialog, cu scopul de a se încerca rezolvarea diviziunilor interne și de a se lucra la o formulă de stabilitate. Totodată, la eveniment au participat și alți actori regionali.
Conflictul din Yemen a cunoscut recent un nou episod de tensiuni crescânde între guvernul yemenit susținut de Arabia Saudită și Consiliul de Tranziție Sudic (STC), sprijinit de Emiratele Arabe Unite. Evoluțiile recente din acest conflict demonstrează cât de fragil este echilibrul de putere din regiune.
Simultan cu răcirea relațiilor dintre conducerea de la Abu Dhabi și cea de la Riad, discuțiile privind o posibilă aliniere strategică între Pakistan, Arabia Saudită și Turcia capătă avânt.
Presa pakistaneză vine cu o analiză potrivit căreia țara poate contribui la această eventuală alianță printr-o experiență militară solidă. Turcia ar avea marele atu de a oferi tehnologie avansată de apărare, iar Arabia Saudită dispune de avantajele unei influențe regionale semnificative, ale unei economii puternice și ale unei greutăți diplomatice considerabile.
Împreună, acești factori ar putea juca un rol important într-o posibilă detensionare a crizelor și în contracararea provocărilor din regiune, inclusiv în conflictele din Yemen, Sudan și Siria. Desigur, obiectivul mai amplu este obținerea unei stabilități sporite în Orientul Mijlociu.
Turcia și-a arătat, la rândul său, în ultimele luni, deschiderea față de cei doi potențiali parteneri, transmițând că orice formă de cooperare regională poate contribui la crearea unor căi către pace și la rezolvarea conflictelor.
Relația Turcia – Arabia Saudită
Apropierea dintre Turcia și Arabia Saudită pare să fie cheia oricărui potențial acord. Cele două state nu au avut neapărat cele mai bune relații de-a lungul istoriei recente, aspect influențat și de anumite divergențe culturale. Cel mai recent exemplu este susținerea acordată de Turcia Qatarului în timpul blocadei impuse acestuia de Arabia Saudită și aliații săi, în perioada 2017–2021.
Dacă, inițial, ultimii ani au adus o perioadă de „détente” (termen consacrat odată cu detensionarea relațiilor dintre SUA și URSS în timpul președinției lui Richard Nixon) între Ankara și Riad, relația bilaterală s-ar putea transforma într-un adevărat parteneriat. Ambele țări își doresc o poziție de leadership regional în Orientul Mijlociu, fapt care ar putea deveni tot mai realizabil pe fondul scăderii influenței Iranului în ultimele luni.
Desigur, acest lucru nu înseamnă că fricțiunile și concurența inerente dintre cele două state vor dispărea „peste noapte”. Cu toate acestea, semnarea unui pact de apărare mutuală, alături de Pakistan, ar reprezenta cu siguranță o nouă bornă și ar putea însemna că, măcar pentru o perioadă, va exista o colaborare funcțională între aceste state. Aceste evoluții sunt urmărite îndeaproape, deoarece ele ar putea modela în mare măsură viitorul peisaj politic și de securitate atât al Orientului Mijlociu, cât și al Asiei de Sud.
O nouă încercare
Nu este prima dată, în ultimele luni, când se discută despre crearea unui pact de apărare care să includă state din Orientul Mijlociu și să prevadă inclusiv apărare colectivă. În septembrie, presa internațională a vorbit despre un posibil „NATO al statelor arabe”, pe fondul unei operațiuni aeriene a Israelului la Doha.
Atunci, se discuta despre o inițiativă avansată de Egipt, care urma să își asume rolul de lider, alături de Arabia Saudită. Cairo își propunea inclusiv impunerea unui general egiptean la comanda alianței. Aceeași țară venise cu un plan similar și în 2015.
Se pare că inclusiv Iranul, care avusese mai mulți ani de relații reci cu Arabia Saudită până la normalizarea relațiilor în 2024, și-a exprimat în septembrie dorința de a fi cooptat în proiectul respectiv.
De asemenea, Pakistanul s-a arătat deschis atunci să se alăture statelor arabe, putând furniza inclusiv o „umbrelă de protecție nucleară”. Au fost vehiculate și numele unor state din regiunea Maghrebului, precum Maroc și Algeria.
Avioane de luptă
În timp ce se discută despre pactul trilateral, au apărut concomitent informații credibile în presa internațională despre negocieri aflate în desfășurare privind un posibil transfer de aeronave militare de la Islamabad către Riad.
Reuters a relatat că Pakistanul și Arabia Saudită se află în discuții pentru a converti aproximativ 2 miliarde de dolari din împrumuturile saudite în achiziția de avioane de vânătoare JF-17. Aceste discuții sunt văzute ca un pas către consolidarea cooperării militare, în urma pactului de apărare reciprocă semnat între cele două țări anul trecut (acord separat de cel care ar urma să fie semnat cu Turcia).
Această evoluție are loc într-un moment în care Pakistanul se confruntă cu o presiune financiară puternică, iar Arabia Saudită își remodelează gândirea și strategia de securitate pe fondul unor incertitudini legate de angajamentul SUA față de aliații săi din Orientul Mijlociu.
O sursă a declarat pentru Reuters că valoarea totală a tranzacției ar ajunge la 4 miliarde de dolari, cu încă 2 miliarde de dolari planificate pentru echipamente, excluzând rambursările de împrumuturi.
General-locotenentul în rezervă al Forțelor Aeriene Pakistaneze, Aamir Masood, a declarat că țara sa poartă discuții sau a ajuns la acorduri cu cel puțin șase state privind avioanele JF-17 și sistemele electronice și de armament aferente. Masood a afirmat că Arabia Saudită se numără printre aceste țări, dar nu a confirmat detalii despre negocierile în curs.
Acesta a mai menționat că atractivitatea comercială ridicată a JF-17 se datorează statutului său de aeronavă „testată și utilizată în luptă”, precum și costului relativ scăzut. Pakistanul a declarat că avioanele au fost folosite în confruntările de anul trecut cu India.
JF-17 Thunder (cunoscut și sub denumirea FC-1 Xiaolong) este un avion de vânătoare multirol ușor, de generația 4,5. Acesta a fost dezvoltat în comun de Pakistan și China, oferind performanțe comparabile cu cele ale avioanelor occidentale moderne, la un preț semnificativ mai redus. Aeronava și-a demonstrat eficiența anul trecut, în conflictul dintre Pakistan și India din mai 2025.
Azerbaidjan a semnat un contract record, în valoare de 4,6 miliarde de dolari, pentru 40 de unități ale aeronavei. Nigeria, Myanmar și Libia sunt, de asemenea, operatori sau cumpărători confirmați, iar în prezent se poartă negocieri cu Arabia Saudită și Bangladesh.
