Secretarul Trezoreriei americane (echivalentul ministrului de Finanțe), Scott Bessent, se întâlnește zilele acestea cu vicepremierul chinez He Lifeng în capitala Suediei. Cei doi demnitari și echipele lor pregătesc mai multe teme, printre care un acord comercial care să reducă suplimentar tarifele vamale. Totodată, se lucrează inclusiv la un summit cu președinții Donald Trump și Xi Jinping, care ar urma să fie organizat până în luna noiembrie.
În timp ce liderul american se afla în Scoția, acolo unde s-a întâlnit cu Keir Starmer și Ursula von der Leyen (prilej cu care s-a agreat un acord comercial UE-SUA), coordonatorul finanțelor americane, Scott Bessent, avea o întrevedere cu vicepremierul chinez He Lifeng.
De altfel, Trump a fost întrebat, în timpul conferinței de presă pe care a susținut-o împreună cu Keir Starmer, despre tête-à-tête-ul de la Stockholm. Republicanul nu a putut să ofere niciun update, dar au început să „transpire” în presă diverse informații despre cele discutate de delegații Washingtonului și Beijingului.
Șeful de la Casa Albă nu a exclus posibilitatea ca el să meargă în China, dar a negat varianta prezentată de presă, cum că ar „căuta” să se vadă cu omologul său de la Beijing. Trump a precizat că Xi l-a invitat să viziteze țara și numai în aceste s-ar deplasa acolo, altfel neavând niciun interes pentru o astfel de călătorie.
Teme abordate
Scopul principal declarat al întrevederii Bessent- Lifeng este desigur negocierea unor noi prevederi comerciale între cele două mari superputeri ale lumii, focusul fiind pe reducerea cotelor taxelor vamale.
Așa cum a procedat și cu alte țări sau Uniunea Europeană, administrația Trump pare că a folosit strategia „escalate to de-escalate”, respectiv a amenințat cu impunerea unor rate mai mari – în cazul Chinei cota de 145% chiar devenind o realitate în aprilie -, pentru ca ulterior să se stabilească un nivel mai mic, cel urmărit de la bun început de conducerea de la Washington.
În felul acesta, SUA a reușit să încheie mai multe înțelegeri luna aceasta cu diverși parteneri economice importanți: Japonia, Indonezia, Filipine, dar mai ales Uniunea Europeană.
Se încearcă o abordare asemănătoare și China, numai că există multe nuanțe, date fiind particularitățile dinamicii economice și comerciale dintre Beijing și Washington.
Pentru echipa Trump, precedentul acord preliminar cu comuniștii chinezi, agreat în iunie, a reprezentat un succes de etapă. Atunci, conducerea americană a reușit să obțină aprobarea Beijingului pentru reînceperea exporturilor de metale rare și alte astfel de materii către SUA. Tranzitul fusese blocat, după ce în aprilie Trump escaladase războiul comercial cu noile tarife.
Acordul a venit după ce administrația republicană a dus, timp de săptămâni întregi, o campanie cu scopul de a presa universitățile americane astfel încât acestea să limiteze admiterea studenților străini.
Printre principalele instituții de învățământ superior vizate s-a numărat chiar Harvard. Universitatea din Massachusetts fusese acuzată de legături profunde cu comuniștii chinezi, existând donații suspecte și parteneriate academice cu China, care ridicau multe semne de întrebare.
Drept concesie pentru reluarea exporturilor de metale rare către America, studenților chinezi le-a fost permis din nou de către administrația să se poată înscrie la facultățile din SUA.
Mai mult decât un acord comercial
Jurnaliștii de peste Ocean au descris mai multe detalii despre întâlnirea de la Stockholm, care nu au fost asumate public încă de către nimeni din administrația Trump.
Așadar, dincolo de negocierile comerciale, Scott Bessent și He Lifeng ar pregăti în detaliu viitorul tête-à-tête dintre Donald Trump și Xi Jinping. Aceasta ar fi prima întrevedere „face to face” dintre cei doi, de la preluarea noului mandat de către Trump.
Pentru ca summitul să aibă loc trebuie puse la punct mai multe detalii sensibile.
Donald Trump ar dori să obțină garanții din partea chinezilor că vor exista investiții în diverse domenii strategice, precum energia sau industria. Așa cum a procedat cu țările arabe, Japonia, sau UE, Trump caută să condiționeze exporturile din China pe seama unui angajament că asiaticii vor „pompa bani” în SUA, fie prin construirea unor fabrici noi, care să producă pentru piața americană și să creeze locuri noi de muncă pentru cetățenii americani, fie prin investiții în infrastructura de peste Ocean, inclusiv cea legată de companiile care extrag resurse naturale.
Donald Trump vrea să obțină ceva concret din partea lui Xi cu privire la contracararea exporturilor de fentanil, drog care a făcut ravagii în rândul populației americane. În concret, e vorba și despre exportul prin țări terțe, precum Canada și Mexic, de unde apoi drogurile ajung și în Statele Unite.
Totodată, speța Tiktok este una care continuă să rămână în atenția mediei americane. Președintele american tot amână interdicția rețelei de social media, în speranța că o entitate americane va reuși în cele din urmă să o cumpere. Partidul Comunist Chinez este suspectat, în mod rezonabil, că s-ar afla în spatele Tiktok, astfel că foarte probabil Trump va forța pe acest subiect în cazul unei întâlniri cu Xi.
Nu în ultimul rând, americanii vor dori să obțină promisiuni din partea chinezilor cum că vor cumpăra mai multe produse „Made in USA”, în felul acesta sperând să mai echilibreze balanța comercială, net favorabilă asiaticilor.
O apropiere de fațadă?
Deși, în ultimele săptămâni, a devenit clar că tonul lui Trump și felul administrației americane de a gestiona relația cu China s-a schimbat, existând o mai mare deschidere la dialog cu Beijingul, este puțin probabil să asistăm la formarea unui parteneriat veritabil între cele două state.
Oricâte acorduri s-ar semna, în rândul establishment-ului american, indiferent că e vorba de republicani sau democrați, încrederea în China este una minimă. Instituțiile americane nu se așteaptă ca partenerii de la Beijing să își respecte cuvântul.
În ceea ce îl privește pe Trump personal, la fel ca în cazul altor interacțiuni ale sale cu diverși lideri de state, există o doză de impredictibilitate și lipsă de consecvență. Liderul american nu s-a sfiit să atace verbal și să ia măsuri clare contra Chinei atât în primul mandat, mai ales după declanșarea pandemiei de Coronavirus, dar și în primele luni de când a revenit la putere anul acesta.
Cu toate acestea, nu de puține ori, Trump a lăudat țara asiatică și mai ales pe președintele chinez, fiind dispus uneori și la gesturi de curtoazie. Cel mai recent, administrația Trump i-a blocat accesul președintelui taiwanez Lai Ching-te la New York. Acesta dorea să facă o escală în drumul său spre America Centrală și să se întâlnească cu demnitari americani, însă a fost refuzat de conducerea SUA.
