Sociologul Marian Preda, rectorul Universității București, a identificat pe pagina sa de Facebook „trei elemente (principale) vor decide ierarhia de la sfârșitul zilei de azi”:
1) Amploarea tendințelor de ultim moment, în special a concentrării „votului util” acordat în zona de dreapta, mai ales în rândul tinerilor și al celor cu studii superioare și/sau medii.
Principiile descrise de ”spirala tăcerii” funcționează clar aici și tendințele de concentrare a votului util la un/o candidat/ă se văd și pe tendințele din sondaje și pe „semnalele slabe” ce vin dinspre grupuri mici de prieteni, colegi, rețele de familie.
Totuși, tendința este recentă și amploarea ei nu se vede suficient de bine în ultimele sondaje și, în plus, putem avea și voturi nedeclarate public pentru celălalt candidat cu șanse mari la turul 2. Va trebui să așteptăm votul de azi și rezultatele preliminare de la ora 21.00.
2) Eventualul sprijin sub forma unui „transfer de voturi” în secții de votare din unele județe dinspre un partid mare (și aparent sigur de locul 1) către unul dintre ceilalți doi candidați cu șanse la turul 2.
Sunt discuții despre care am citi și pe care aud că se poartă în unele județe. Ar fi ilegal, dar ar fi greu de dovedit și de sancționat. Oricum, toți cei informați știu că s-a mai practicat metoda aceasta în trecut în alte contexte.
Problema acestui scenariu este că diferențele între locul 1 și locurile 2 și 3 s-ar părea că nu (mai) sunt așa de mari la nivel național încât să nu le dea emoții celor care ar plănui șmecheria.
Va depinde de ce le vor arăta spre seară exit poll-urile lor. Oricum, presupunând că „se vor risca” și vor merge pe acest scenariu, nu se poate vorbi de mai mult de 1-2 procente din voturile total exprimate pentru că mai mult le-ar pune în pericol propriul candidat.
3) Structura și dimensiunile votului din diaspora. Este clară tendința de scădere a participării la vot în diaspora (ca și în țară, de altfel) față de primul tur din 2019.
Pare că ne îndreptăm spre un număr de 500.000 de voturi (+/- 10%) față de 675.000 în turul 1 din 2019. Asta va însemna, probabil, în jur de 6-7% din total voturi exprimate.
Problema principală este structura votului, ce votanți s-au demobilizat și ce votanți au rămas mobilizați. Ce știm și ce putem să intuim pornind de la votul în diaspora din vară, de la alegerile europarlamentare?
a) Avem o categorie de votanți ai partidelor de guvernare care au luat împreună 21.3% în vară. Acum își vor desprinde și împărți voturile între cei doi candidați ai lor.
b) Blocul suveranist a fost format în vară din AUR (14.5%) și S.O.S (13.5%). De presupus că votanții AUR vor vota cu propriul candidat și cei ai SOS se vor impărți între candidatul suveranist independent și candidatul AUR, probabil 60%/40%. De aici aritmetica este simplă.
c) Blocul complicat din zona anti- guvernare & non-suveranistă este alcătuit din ADU (USR, PMP etc) – 16.3% dar și din REPER-9.7%, Diaspora Unită – 7.0% (tocmai s-a aliat pentru parlamentare cu DREPT, cu CURAJ, partidul Cosettei Chichirău și Vlad Alexandrescu), Nicu Ștefănuță- 6% și Vlad Gheorghe (fost la USR) – 5.1%.
Din aceste voturi cele ale ADU vor merge în mare parte la candidata USR, dar logic ar fi ca votanții celorlalți să nu vină la vot sau să voteze „util” tot cu candidata USR. De aici calculele (cu o marjă mare de eroare și cu multă imaginație sociologică) sunt relativ simple.
