Primul summit NATO de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă va avea loc mâine și poimâine, la Haga, în Olanda. După luni și luni de amenințări ale liderului de la Casa Albă că nu va apăra țările membre ale Alianței care nu își plătesc contribuția la apărarea colectivă, șefii de state și de guverne urmează să oficializeze obiectivul ca 5% din PIB alocat pentru apărare. Termen pentru îndeplinirea acestei ținte este 2035.
Statele europene și Canada se pregătesc pentru o întâlnire de „gradul zero” cu Donald Trump, cel care își va face din nou apariția la un summit NATO după cinci ani de absență.
Președintele american a avut poziții mixte, de-a lungul carierei, cu privire la Alianța Nord-Atlantică. Pe de o parte, a readus în „mainstream” curentul de gândire izolaționist, care a acaparat o mare parte a dreptei americane.
Încă din timpul campanii electorale pentru prezidențialele din 2016, Trump a criticat scopul și existența Alianței, dar și pe partenerii SUA care nu alocau suficiente fonduri pentru apărare, motiv pentru care SUA a suportat „povara” apărării lor.
Prin această retorică, Trump i-a influențați pe mulți politicieni de dreapta sau să adopte o poziție de scepticism față de NATO și prezența trupelor americane în Europa.
Pe de altă parte, odată instalat la Casa Albă în 2017, Trump a folosit vorbele sale drept o armă de „șantaj” împotriva restul țărilor membre, pentru a le forța să își crească bugetul pentru apărare. La vremea aceea, miza era ca țările NATO să aloce cel 2% din PIB pentru apărare.
Ulterior, pe măsură ce diverșii parteneri NATO, în frunte cu secretarul general Jens Stoltenberg, au început să „îi facă pe plac”, Trump și-a schimbat abordarea.
Drept urmare, liderul de la Casa Albă s-a prezentat drept „salvatorul” NATO, cel care a transformat Alianța din nou într-una „relevantă”. A pretins chiar că nimeni nu a făcut atâtea pentru Alianță, cât a făcut el.
După pierderea alegerilor în 2020, Trump a devenit iar critic față NATO, dar mai ales față de țările care nu au alocat suficiente fonduri pentru apărare.
Pe fondul războiului din Ucraina, Trump a declarat, în campania electorală din 2024, că, dacă un stat membru al Alianței nu acordă bani destui pentru cheltuielile militare, atunci Putin poată să facă „orice naiba dorește” cu acea țară.
Acum, la zece ani de când Trump a intrat pe scena politică, una dintre cele mai mari schimbări produse de el a fost remodelarea viziunii asupra politicii externe a Partidului Republican.
În urmă cu zece ani, formațiunea avea o doctrină activă și intervenționistă cu privire la situația mondială, („hawkish”, așa cum o descriu americanii), influențată de Dwight D. Eisenhower sau Ronald Reagan, în care SUA își asumau rolul de „lider al lumii libere”.
Toți acești ani sub conducerea lui Trump și nemulțumirile sale, inclusiv la adresa NATO, au reușit să schimbe radical optica electoratului republican, afectat și de pierderile suferite de Armata americană în războaiele din Orientul Mijlociu.
Astfel, inclusiv cu ajutorul influencerilor MAGA, mulți dintre ei chiar mai izolaționiști decât Trump, președintele a reușit să forțeze schimbarea de doctrină și să îi „tempereze” sau să îi „reconvertească” pe neoconservatori, așa-zișii „republicani tradiționali” sau „aripa establishmentului” (adepți ai vechii gândiri asupra politicii externe).
„Directivă”
Pe fondul acestei dinamici, revenirea la putere a lui Donald Trump a produs adevărate „trepidații” în rândul aliaților NATO. La început, după primele săptămâni de la învestirea noii conduceri la Washington, statele europene și Canada erau conștiente de necesitatea de a crește procentul din PIB pentru apărare. Cu toate acestea, mai toate țările, cu excepția Poloniei și a balticilor, se declarau, fie explicit, fie tacit, împotriva țintei de 5%, urmărite de administrația Trump.
Au urmat apoi mai multe amenințări, precum vorbele lui Pete Hegseth, secretarul american pentru Apărare, potrivit cărora SUA își vor retrage militarii din Europa. Desigur, poate cea mai aspră critică a venit din partea vicepreședintelui JD Vance, în discursul său de la Conferința de securitate de la Munchen.
Având în vedere presiunea din partea americanilor și văzând felul în care noua administrație s-a comportat față de Volodimir Zelenski atunci când a refuzat să li se conformeze, aliații NATO nu au avut încotro și au trebuit să se reorienteze, pentru a câștiga simpatia lui Trump.
Drept consecință, aliații NATO au acceptat în mare parte ținta de 5%, care va oficializată la Summitul de la Haga, așa cum a anunțat Secretarul General Mark Rutte în urmă cu câteva săptămâni.
Termen
Dezbaterea s-a axat și asupra termenului limită până la care ar trebui să intre în vigoare obligativitatea pragului de 5%, astfel încât guvernele să poată crește treptat investițiile militare, în încercarea de a nu afecta deficitul bugetar.
Există și țări care doresc să fie exceptate de la această obligativitate, întâmplător sau nu ele fiind deja printre codașe la capitolul fonduri alocate Apărării. Spania a amenințat cu blocarea Declarației finale a summitului, astfel că respectivul comunicat a fost modificat astfel încât să fie pe placul premierul Pedro Sanchez.
Atâta timp cât Spania își îndeplinește obligațiile, asumate la Summitul miniștrilor apărării ai NATO din 5 iunie a.c., Madridul este scutit temporar. Conform ultimelor informații, și Belgia încearcă să obțină o păsuire de la noul obiectiv.
Din cele 5 procente alocate Apărării, 3,5% reprezintă cheltuieli militare propriu- zise, 1,5% se referă la investiții conexe, cybersecurity sau infrastructură.
Un oficial NATO a confirmat pentru Politico că ținta ar trebui atinsă până în anul 2035. Țări precum Marea Britanie sau Italia au făcut lobby în mod activ pentru un termen cât mai generos, tocmai pentru a nu-și dezechilibra bugetul. SUA și unele țări est-europene au dorit ca termenul să fie 2030, în timp ce Mark Rutte a propus 2032.
Conform unui sondaj publicat de European Council on Foreign Relations, majoritatea respondenților, din 12 țări europene, susțin creșterea cheltuielilor militare a statelor din care fac parte. În afara italienilor, toți ceilalți oamenii chestionați, inclusiv din România, s-au declarat în favoarea ideii.
Trump se impune
Cu toate acestea, Statele Unite sunt exceptate de la obligația de a aloca 5%, aceasta fiind dorința lui Trump. Americanii sunt oricum deja țara cu cel mai mare buget pentru Apărare.
Președintele american a dorit în mod special ca noul obiectiv să fie declarat oficial și asumat la summitul de zilele astea. Miercuri, la finalul întâlnirii, Trump ar urma să țină o conferință de presă unde probabil se va lăuda cu faptul că datorită lui a fost acceptat acest obiectiv ambițios.
Un general neamț a precizat, la un eveniment public, că Agenda și Declarația finală a summitului au fost modificate special, ambele scurtate, pentru a-i face pe plac liderului american și a evita o plecare prematură a lui Trump de la Haga, așa cum s-a întâmplat la Summitul G7 din Canada. Totodată, se pare că o întrevedere bilaterală între Trump și Zelenski nu va avea loc, din dorința oficialilor NATO de a nu isca tensiuni cu administrația americană.
