Cele două mari rivale economice, Statele Unite ale Americii și China, au reușit să ajungă săptămâna aceasta la un acord prin exportul metalelor rare din statul comunist către SUA să fie facilitat. Astfel, America va putea dobândi mai rapid metale rare necesare pentru industriile și tehnologiile de ultimă generație, de la cele militare, până la inteligența artificială.
Howard Lutnick, secretarul american pentru Comerț, a confirmat afirmațiile făcute de un oficial al Casei Albe joi noapte, potrivit cărora Washingtonul și Beijing au convenit asupra unui protocol adițional Acordului de la Geneva. Mai exact, înțelegerea se referă la crearea unui cadru pentru a putea fi expediate din nou metale rare către SUA.
Documentul inițial de la Geneva a fost semnat acum câteva săptămâni pentru a detensiona confruntarea economică, prin scăderea tarifelor comerciale și alte măsuri conciliatorii, urmând să fie negociat un acord comercial mai complex.
Chestionat pe subiect, Lutnick a precizat pentru Bloomberg: „Ei ne vor livra nouă metale rare, iar noi vom renunța la contramăsurile pe care le-am luat împotriva lor.”
Ambasada chineză de la Washington a fost contactată de presă pentru a comenta informația. Până acum, nu a venit nicio reacție oficială din partea diplomaților chinezi.
Cum s-a ajuns aici
După ce și-a preluat cel de-al doilea mandat de președinte, Donald Trump a implementat o serie de politici protecționiste, argumentând că scopul acestora este de a reduce deficitul comercial față de alte țări, respectiv de a crea noi locuri de muncă în SUA.
Drept consecință, a început să impune tarife vamale, adică taxe pentru produsele importate în SUA din diverse state ale lumii. Primele lui ținte au fost Canada, Mexic și China.
Ulterior, el a continuat să impună noi taxe fie pe anumite produse sau materii specifice, precum oțel sau aluminiu. În aprilie, Trump a escaladat războiul comercial, anunțând decizia sa de a impune un tarif vamal pentru aproape toate țările, adaptat pe baza deficitului înregistrat în raport cu fiecare.
Flancat chiar de Howard Lutnick, unul dintre principalii adepți ai acestor politici protecționiste, Trump a catalogat momentul respectiv drept „Ziua eliberării” pentru SUA.
Bineînțeles, China nu a scăpat de noile impozite ale lui Trump. Supărat fiind de tarifele retaliatorii, Trump a crescut cota tarifelor vamale pentru produsele chinezești la 145%.
În cele din urmă, mai ales din cauza presiunii venite dinspre industrie și marile companii din SUA, Trump a scăzut taxarea pentru China, iar pentru restul lumii s-a hotărât să le acorde o pauză până la mijlocul lunii iulie, timp în care se va aplica un tarif standard de 10%. Din cauza acestui gest, el s-a ales cu porecla „TACO” (prescurtare de la „Trump always chickens out” – anume „Trump dă mereu bir cu fugiții”).
Au urmat mai multe runde de discuții între diplomații celor două mari superputeri, iar, în mai, acestea au dat roade. Scott Bessent, secretarul american al Trezoreriei, a semnat un acord cu delegația chineză.
Acesta era doar un prim pas în ceea ce administrația Trump speră că se va concretiza într-un acord comercial complex. În ciuda înțelegerii din Elveția, chinezii au continuat să restricționeze exportul de metale rare către SUA, procedând inclusiv la a verifica „la sânge” orice potențial cumpărător, pentru a se asigură că apoi nu le revinde către Statele Unite.
Administrația Trump a răspuns la acea provocare prin blocarea exporturilor de software de semiconductoare, avioane și altor bunuri către țara comunistă.
Din cauza aceasta, a apărut nevoia unui amendament, unei anexe, la înțelegerea inițială prin care cele două părți să obțină concesii reciproce. Procesul de negociere a fost gradual.
La începutul lunii iunie, au apărut deja informații despre faptul că Beijingul a acordat mai multe licențe la trei mari producători americani de automobile, semnalând un nou pas către detensionare.
Apoi, Trump s-a lăudat că există o înțelegere cu China, prin care asiaticii vor furniza metale rare și magneții către SUA, iar în schimb, americanii ar urma să permită din nou înscrierea studenților chinezi la facultățile din Statele Unite.
Importanța metalelor rare: ce urmează
În cadrul înțelegerii de la Geneva, China s-a angajat să elimine toate bariere comerciale impuse produselor americane, în afara taxelor vamale. Nu este încă destul de clar cum va decurge acest demers, dar pare să fie un aspect esențial pentru conducerea SUA.
Trump își dorește un acord comercial, cu care apoi să se poată lăuda în fața electoratului american. De altfel, acesta este scopul său în relație cu toate țările cărora le-a impus tarife.
Recent, el a reușit să încheie un acord cu Marea Britanie, prin care SUA obține beneficii concrete, precum un acces mai facil pentru produsele lor din carne de vită sau pasăre, pe piața britanică.
Președintele s-a mai lăudat că urmează un acord comercial și cu India, refuzând să ofere mai multe detalii. În apropierea termenului din iulie, poate cele mai importante discuții sunt însă cele cu Uniunea Europeană.
Există o dezbatere internă la nivelul UE dacă acceptă acum un acord rapid, până la expirarea termenului – care l-ar mulțumi pe Trump, dar ar putea fi nefavorabil europenilor -, sau să prelungească negocierile și să spere că vor obține condiții mai favorabile.
În urmă cu câteva săptămâni, Trump amenințase că va crește considerabil taxele vamale pe importurile europene, cu dorința de a forța repede un acord. Uniunea a reușit însă să obțină o amânare.
Acestea fiind spuse, promisiunea obținută din partea Chinei cu privire la metalele rare este una foarte importantă. Țara condusă de Xi Jinping deține o cotă de piață aproape 60% din extracția metalelor rare la nivel mondial, peste 85% din procesul de rafinare și procesare a acestora, respectiv o treime din rezervele dovedite, la nivel mondial (adică 44 de milioane de tone).
Drept consecință, comuniștii de la Beijing se pot lăuda cu controlul asupra acestor resurse naturale foarte prețioase, datorită importanței lor în producția tehnologiilor cele mai noi, inclusiv a inteligenței artificiale.
Cele 17 elemente considerate a fi parte a categoriei metale rare sunt scandiul, ytriul, lantanul, ceriul, praseodimul, neodimul, promețiul, samariul, europiul, gadoliniul, terbiul, disprosiul, holmiul, erbiul, tuliul, yterbiul și lutețiul.
Totodată sunt, alături alte 12 elemente, esențiale pentru producția de armament. Așadar, prin dominația lor asupra metalelor rare, chinezii pot inclusiv da mari lovituri lanțului de aprovizionare militar al Occidentului.
