România este țara cu cele mai restrictive condiții de înscriere la alegerile europene, în special în ceea ce privește candidații independenți, relevă un studiu comparativ realizat de către Asociația pentru Minți Pertinente (AMPER).
Uniunea Europeană nu prevede nimic despre modul în care se nominalizează candidații, acest aspect fiind lăsat la libera alegere a statelor membre.
Alte două țări, în afara României, cu un număr mare de semnături sunt Danemarca și Italia, dar la distanță de țara noastră. In Danemarca este nevoie de 72.200 de semnături, în Italia între 30.000 și 35.000 de semnături.
„Media europeană este de 11.136 de semnături, dacă este inclusă România, și de 3.745 de semnături dacă România este exclusă. (…) Un simplu calcul arată că România are un prag de semnături mai mare de 9 ori față de media europeană”, menționează studiul AMPER.
Unele țări solicită candidaților un depozit în bani (Cehia, Cipru, Franța, Grecia, Slovacia), altele nu permit deloc candidaților independenți să se înscrie în alegerile europarlamentare (18 țări din UE).
Studiu comparativ
Conform legilor electorale de alegere a membrilor pentru PE, cinci din cele 27 de țări membre ale UE, Croația, Finlanda, Irlanda, Suedia și Portugalia, nu solicită nici depunerea unor semnături și nici achitarea unui depozit în bani pentru înregistrarea unui candidat la alegerile pentru Parlamentul European.
Un caz aparte este Suedia, unde partidele pot candida la alegeri fără a fi înscrise la Autoritatea Electorală a Suediei și, deci, nesolicitându-li-se un număr minim de membri fondatori.
Deopotrivă, în Finlanda, partidele politice cărora li se permite nerestricționat participarea la alegerile europarlamentare, li se solicită înregistrarea susținută de cel puțin 5,000 de cetățeni cu drept de vot la alegerile parlamentare (pentru că, la alegerile locale, pot vota și cei care nu au cetățenie finlandeză).
În Portugalia, situația este foarte asemănătoare celorlalte două țări, Suedia și Finlanda; astfel că, partidele politice, pentru a exista din punct de vedere juridic, sunt nevoite „să înainteze o cerere Curții Constituționale, însoțită de semnăturile a 7,500 de alegători, de proiectul statutului, de declarația de principii sau de programul politic și de denumirea, acronimul și simbolul partidului.”
Irlanda dă posibilitatea un aparent liber unui partid care dorește să se înscrie la alegerile europarlamentare, fiind însă necesar să aibă cel puțin 300 de membri, solicitare asemănătoare cu cea din Croația, unde sunt necesari cel puțin 100 de membri fondatori.
Raportat la mărimea populației cu drept de vot, Danemarca este țara care practică cele mai aspre condiții de înregistrare a candidaților din Uniunea Europeană pentru alegerile pentru membrii PE.
Astfel, România solicită aproximativ 1,1% semnături din populația înregistrată cu drept de vot, iar Danemarca 1,6%.
În Danemarca se cere strângerea a 2% semnături din numărul votanților prezenți la vot la ultimele alegeri, în 2014, care reprezintă 71,200 de cetățeni. Doar pentru partidele noi, sunt necesare semnăturile a cel puțin 2% din alegătorii care s-au exprimat la ultimele alegeri, în vreme ce, pentru partidele care sunt deja reprezentate în Parlamentul Danemercii sau în Parlamentul European, la momentul depunerii candidaturii, nu li se cere îndeplinirea niciunei condiții, ci au dreptul conform legii, să prezinte liste de candidați.
Număr de semnături și depozit în euro solicitate în țările din UE
Din graficul anterior, se poate observa, comparativ cu celelalte țări ale UE, ce poziție ocupă România în această imagine a condițiilor de îndeplinit pentru candidații-partide semnături solicită România.
Vârful maxim, care face discrepanță față de restul țărilor este reprezentat de România.
Alte două țări cu un număr mare de semnături sunt Danemarca și Italia, mai precis, așa cum se vede, 72.200 de votanți în Danemarca și între 30,000 și 35,000 de semnături în Italia.
Depozit în euro solicitat în țările din UE
Graficul reprezentând condițiile privind depunerea unui depozit în bani este ceva mai uniform decât cel pentru semnături, unde România iese cu mult din media europeană. Doar se observă că, având excepție cinci vârfuri, reprezentate cum am zis de Cipru, Franța, Lituania, Olanda și Slovacia, sumele de bani sunt asemănătoare.
Candidații independenți
Lectura legilor electorale din Uniunea Europeană arată că 18 țări nu permit candidaților independenți să participe la alegerile europarlamentare și că doar 9 țări oferă posibilitatea cetățenilor să își exercite dreptul electoral de a candida pentru a fi ales în mod independent alături de un caz mai special, Franța. Așa cum era de așteptat, România aplică condițiile cele mai restrictive de acces la buletinul de vot pentru candidații independenți.
Țările care permit candidați independenți sunt: Austria (3,600 euro și 2,600 de semnături de susținere), Bulgaria (50 de euro și 2,500 de semnături), Cipru (500 de euro și 4 semnături), Estonia (2,700 de euro), Irlanda (1,800 de euro sau 60 de semnături), Luxemburg (250 de semnături), Malta (90 de euro și 4 semnături), Olanda (11,250 de euro și 30 de semnături), România (100,000 de semnături de susținere).
Mai există însă și un caz special, Franța, care permite candidatura independenților sub forma de listă, mai precis 79 de candidați cu plata taxei de înscriere în alegere de 9,200 de euro, aceasta pentru că forma candidaturii este una sub formă de listă în număr egal cu locurile care îi revin Franței în PE.
Tot un caz aparte este și Suedia care nu permite candidaturile independenților, dar dă posibilitatea partidelor formate dintr-o singură persoană să candideze, chiar și în aceste condiții, oficial, Suedia nu permite candidaților neasociați să candideze.
În 10 țări membre ale UE exclusiv partidele politice pot nominaliza candidați pentru alegerile europarlamentare. Candidații non-partinici nu pot candida în Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Grecia, Letonia, Portugalia, Slovacia, Suedia, Ungaria, cu mențiunea că în Suedia pot candida asociațiile formate dintr-o singură persoană. și, în plus, în Belgia, Germania, Grecia și Ungaria este foarte ușor să înregistrezi un partid politic și să îl înscrii și în cursa electorală.
Foto: Shutterstock
