Isteria anti-Soros a fost amplificată în România de tragedia din Clubul ”Colectiv”. Mai precis, de jocurile politice care i-au urmat. Moartea a 64 de tineri în fatidica seară de vineri, 30 octombrie 2015, a fost declanșatorul unor tensiuni sociale și politice violente.
Tragicul eveniment a generat proteste de stradă, în București și în marile orașe ale țării, care s-au transformat în tmp în Mișcarea #rezist. Protestatarii au acuzat faptul că incendiul a fost cauzat de corupția autorităților, care nu au închis clubul ce funcționa ilegal.
Tragedia a dus la căderea Guvernului Victor Ponta și instalarea unui cabinet condus de tehnocratul Dacian Cioloș. Reprezentanții societății civile au fost chemați la Palatul Cotroceni, de către Klaus Iohannis pentru a fi consultați în legătură cu instalarea guvernului. Concluzia discuțiilor: este nevoie de un guvern apolitic. Majoritatea celor din societatea civilă erau reprezentanți ai ONG-urilor finanțate de George Soros, fapt ce a fost taxat de propaganda PSD.
Mai mult, în componența Guvernului Cioloș, au intrat foști bursieri Soros: Cristian Ghinea (ministru al Fondurilor Europene), Violeta Alexandru (ministru pentru Dialog Social), sau Cătălin Drula (consilier al premierului Ciolos).
Dragnea, nașul anti-sorosismului PSD
Toate aceste lucruri se întâmplau cu un an înainte de alegerile parlamentare, din decembrie 2016. Alegeri câștigate de PSD, pe fondul unui absenteism masiv de la urne. Campania electorală a social- democraților lui Liviu Dragnea- dar și al satelitului lor, Partidul România Unită (PRU), înființat de omul de afaceri Sebastian Ghiță- s-a axat pe un discurs naționalist, anti-occidental, anti-Soros.
Principalele mesaje ale PRU, formațiune mult mai activă anti-Soros decât PSD, au fost create de sociologul Mirel Palada, el însuși fost…bursier Soros.
Liderii PSD și PRU au preluat retorica lui Vladimir Putin și Viktor Orban, cu scopul de a îngenunchea lupta anticorupție din România, de a instala o conducere autoritaristă în România, în care justiția este controlată politic.
După ce PSD a câștigat alegerile (PRU nu a intrat în Parliament), Liviu Dragnea a declanșat asaltul asupra Justiției, prin celebra OUG 13/2017 privind amnistia și grațierea, modificarea în Parlament a legislației penale și de organizare a sistemului judiciar, demiterea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. În paralel cu campania anti-Soros a fost lansată și sintagma ”Statul paralel”, principalul adversar al PSD. Doar la nivel retoric.
Asaltul PSD asupra Justiției a alimentat Mișcarea #rezist. Protestele de stradă s-au intensificat, totul culminând cu mitingul Diasporei din 10 august 2018, când manifestanți pașnici au fost brutalizați de jandarmi.
În prezent, George Soros este „sperietoarea” folosită de curentul suveranist care-l dorește pe Călin Georgescu la Palatul Cotroceni. Vârf de lance este Anca Alexandrescu, fosta consilieră a lui… Liviu Dragnea.
America: CEO-ul Stângii
Liviu Dragnea a fost încurajat în demersurile sale autoritariste din România de faptul că, în SUA, președintele Donald Trump se lupta și el cu Mișcarea #resist, care organiza proteste de stradă. Doar că realitatea ideologică din țara noastră era răsturnată comparativ cu America. În SUA, mișcarea #resist este de stânga și se luptă cu Donald Trump, președinte conservator. În România, Stânga este reprezentată de Liviu Dragnea și PSD. Chiar dacă, în realitate, formațiunea social-democrată este conservatoare, tradiționalistă.
Peste Ocean, George Soros este apropiat de Partidul Democrat, fiind un donator major al acestora. A contribuit financiar campaniile electorale ale lui John Kerry, Barack Obama și Hillary Clinton. A pierdut, însă, în fața lui George W.Bush și Donald Trump. Cu Obama a avut o relație aproape inexistentă.
Soros a devenit ținta favorită a grupărilor conservatoare. A fost acuzat că se află în spatele fiecărui protest organizat de grupările de stânga din SUA, multe din ele violente, soldate cu morți și răniți, precum cele din Ferguson și Charlottesville. I s-a reproșat inclusiv că este implicat în traficul de droguri.
Citește și:
SERIAL | „Societatea deschisă” și inamicii lui George Soros (episodul 2)
SERIAL | George Soros, unul dintre cei mai mari speculatori de pe Wall Street (episodul 3)
SERIAL | Un „Plan Marshall” pe persoană fizică pentru Estul Europei (episodul 4)
SERIAL | George Soros, creatorul societății civile din România (episodul 5)
Rusia: aminințare de securitate națională
Soros este și un adversar al lui Vladimir Putin. A devenit unul în momentul în care a sprijinit, în 2003, Revoluția Trandafirilor din Georgia, care a dus la alegerea președintelui Mihail Saakashvili. A fost momentul în care propaganda rusă a generat primele conspirații împotriva lui George Soros. Ulterior, în Ucraina, miliardarul american a finanțat monitorizarea alegerilor, atitudine ce a deranjat Rusia.
În 2015, din ordinul lui Putin, Fundația pentru o Societate Deschisă a fost alungată din Rusia, pe motiv că reprezintă o amenințare de securitate națională.
Ungaria: Orban, cel mai mare eșec al lui Soros
La începutul anilor ’90, George Soros a trimis la studii în Occident tineri activiști din Europa de Est, pentru a-i transforma în lideri ai democrației liberale. Printre aceștia a fost și Victor Orban, căruia i-a acordat o bursă la Oxford.
La sfârșitul anilor 90, Viktor Orban a virat-o către dreapta. A fost ales premier în 1998 și a guvernat după rețeta conservatoare, inflamând patriotismul și valorile tradiționale. Înfrângerea în alegerile din 2002 l-a radicalizat pe Orban. În 2010, când a recâștigat postul de premier, a început să-și consolideze puterea prin metode nedemocratice.
Relațiile Ungariei cu Occidentul s-au răcit, iar cele cu Vladimir Putin s-au consolidat. A fost reales în 2014. După doar un an, în Europa a izbucnit criza imigranților. Guvernul maghiar a ridicat un gard de sârmă ghimpată, lung de 109 mile.
Fundația pentru o Societate deschisă a sprijinit ONG-urile care acordau asistență refugiaților. Un bun pretext pentru Orban să declanșeze războiul împotriva lui Soros. L-a acuzat că vrea să distrugă civilizația creștină a Ungariei, să o transforme într-o țară musulmană, și a declanșat represaliile la adresa acestuia.
Parlamentul Ungariei a adoptat o lege prin care diplomele emise de Universitatea Europei Centrale din Budapesta nu sunt recunoscute în această țară. Legislativul a adoptat o lege, botezată „Stop Soros”, care-i pedepsea pe cei care ajută imigranți ilegali.
Prin urmare, George Soros a închis toate birourile fundației sale, pe care le-a transferat la Berlin.
Alegerile i-au dovedit lui Victor Orban că retorica anti-Soros este eficientă. FIDESZ continuă să fie la guvernare în Ungaria.
Israel: prietenul islamiștilor
George Soros este un nume contestat chiar și în Israel, țară a cărui cetățenie nu a cerut-o niciodată, deși este evreu. Conservatorii israelieni îl percep ca pe un dușman, deoarece, în problema palestiniană, militează pentru soluția cu două state.
Relațiile miliardarului american cu Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, sunt tensionate.
Principala acuzație adusă miliardarului american este că finanțează și promovează radicalismul palestinian împotriva Israelului. De altfel, în 2016, scandalul DCLeaks a scos la suprafață mii de documente ale Fundației Soros, din care reiese că a finanțat cu milioane de dolari mișcările palestiniene și islamiste.
Marea Britanie: adversar al Brexit
În 2016, George Soros a contribuit cu jumatate de milion de dolari pentru a preveni Brexitul și ulterior a sprijinit, cu suma de 500.000 de dolari, încercările de organizare a unui al doilea referendum, prin care Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană. Conservatorii britanici l-au acuzat că subminează democrația britanică.
Italia: adept al integrării rromilor
În Italia, George Soros a cheltuit de-a lungul anilor 300 de milioane de dolari pentru integrarea populației rroma. În luna iunie a.c, Matteo Salvini, ministru de Interne al Italiei, a cerut înregistrarea tuturor rromilor din țara sa și expulzarea celor care nu sunt cetățeni italieni.
(Articol publicat inițial în Newsweek Romania)
