„Saltul de popularitate al lui Călin Georgescu și explozia de instrumente de comunicare pe rețele sociale care i-au promovat candidatura nu puteau fi realizate fără resurse. Multe resurse” scrie, pe pagina sa de Facebook, sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
„Evident că există un context social favorabil pentru rostogolirea mesajelor sale alcătuite din: neîncrederea endemică în clasa politică, frustrarea cetățenilor care nu au acces la creșterea economică din ultimii 20 de ani sau care au fost nevoiți să plece în masă la muncă în străinătate, carențele educaționale care deschid larg ușa credințelor hipnotice în toate bazaconiile ezoterice care jignesc grav rațiunea umană (o veritabilă pandemie în România ultimilor ani), dar și sentimentul unei diluări a intereselor naționale în economie interpretate populist și conspiraționist drept atac la adresa identității naționale.
Pe acest fundal, tabloul politic al ultimelor 6 săptămâni a arătat astfel:
1. Cu două săpătămâni înainte de debutul campaniei electorale, Diana Șoșoacă și George Simion aveau împreună aproximativ 28-30% din voturi (conform măsurătorilor INSCOP), cu un plus pentru Diana Șoșoacă.
2. Invalidarea candidaturii Dianei Șoșoacă a lăsat nereprezentate voturile a aproximativ 13-15% dintre alegători.
3. O parte dintre voturile Dianei Șoșoacă s-au mutat inițial la George Simion, care a crescut în intenția de vot în primele două săptămâni ale campaniei de la 13-14% la 21-23%.
4. La începutul campaniei electorale, Călin Georgescu avea în jur de 3%. A crescut foarte ușor spre 5% în primele două săptămâni, apoi a urmat, în doar două săptămâni o dublare a intenție de vot ajungând în ultima săptămână, în sondajul de calibrare la 10-11% (ni s-a păut la acel moment o exagerare și am făcut verificări pentru a depista eventuale erori de colectare; nu au fost erori).
5. Dublarea intenției de vot măsurate prin sondaj în doar două săptămâni este enormă. Aproape fără precedent înainte de turul 1 al unor alegeri prezidențiale.
În același sondaj de calibrare, numărul nehotârăților s-a dublat și el (de la 7-8% la 15%), la fel și al celor care refuzau să răspundă operatorilor de sondaj (aproximativ 8%).
6. Toate aceste evoluții suprinse de măsurătorile sociologice s-au produs pe fondul unei explozii a comunicării campaniei dlui Georgescu (masiv pe social media, aproape deloc pe media tradiționale), concentrată în ultimele două săptămâni și în special în ultima săptămână de campanie, pentru a se preveni orice reacție.
7. În sondajul INSCOP din ziua votului, Călin Georgescu a obținut 18,7% în raportarea de la ora 19 și 19,9% în raportarea de la ora 21. În prima raportare de la ora 11.30 avea deja 17%, fiind votat masiv în orașele mici, mijlocii și, atenție, în mediul rural (poate au mai fost și alte resorturi ale acestu vot dincolo de Tik-Tok).
8. În urma votului exprimat pe teritoriul României (fără diaspora), Călin Georgescu a obținut 21%.
9. Suma voturilor domnilor C. Georgescu și G. Simion pe teritoriul României a fost de 35%. Suma voturilor dnei Diana Șoșoacă și dlui George Simion înainte de începerea campaniei electorale era de aproximativ 30%.
10. Bazinul electoral suveranist/naționalist este de 30-32%. Am vorbit despre acest lucru încă din 2021-2022 în mai multe intervenții publice.
Ascensiunea lui Călin Georgescu se produce în interiorul acestui bazin, e adevărat, cu un plus important de aproximativ 5 procente pe care îl putem pune pe seama celei mai agresive campanii de promovare în social-media concentrate pe termen foarte scurt (maxim 10 zile) din istoria electorală a României (poate chiar a regiunii).
Miza pentru turul 2 este legată de abilitatea dlui Georgescu de a sări din acest bazin și de a atrage votanți care nu rezonează nici la discursul suveranist, nici la mantre tehno-spirituale cu iz de ”cucu”. Mulți se uită înspre electoratul PSD, format mai ales din alegători vârstnici.
În primul tur, dl. Georgescu a convins doar 8% dintre votanții cu vârsta de peste 65 de ani! Și 31% dintre votanții foarte tineri cu vârsta 18-24 de ani.
Să credem în înțelepciune!
Problemele care au alimentat votul pentru dl. Georgescu sunt reale. Și ele trebuie abordate de contracandidata sa dacă dorește să fie președinta tuturor românilor.
Da, sincronizarea cu Occidentul nu înseamnă abandonarea identității noastre și nici a consolidării intereselor noastre, așa cum procedează orice țară occidentală. Dimpotrivă.
Dar identitatea noastră națională a fost construită cu fața spre Occident, nu spre Rusia. Cu specificul nostru de țară latină în estul european, o națiune ortodoxă, dar tolerantă și emancipată, mândră de reziliența sa îndelungată care are întipărit în ADN-ul său național faptul că prosperitatea și pacea pentru români nu au venit niciodată de la Est așa cum sugerează dl. Georgescu”, a scris Remuș Ștefureac.
