Bogdan Pîrlog, șeful Parchetului de pe lângă Tribunalul București, îl acuză pe șeful Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, Marius Cătălin Strîmbei, că a stat la masă cu comandantului Bazei Aeriene din Mihail Kogălniceanu, Nicolae Crețu, suspect într-un dosar în care este anchetat pentru fals intelectual. Cei doi s-ar fi întreținut la recepția de Ziua Marinei, ce a avut loc la Constanța, pe 15 august a.c.
Bogdan Pîrlog a relatat întreaga scenă pe pagina sa de Facebook:
„Apropo de ce spuneam mai sus că în timp ce majoritatea covârșitoare a magistraților încearcă, uneori cu eforturi supraomenești, în aceste momente crunte, se găsesc unii „colegi” care se străduiesc din răsputeri să „confirme” cele mai negre acuze ce ne sunt aduse.
Să vă prezint un exemplu halucinant pe care dacă nu îl percepeam direct cu greu l-aș fi crezut.
În urmă cu vreo două luni, de la unitatea pe care deocamdată o conduc, a fost preluat un dosar aflat într-o stare avansată și care, previzibil, nu se îndrepta spre o soluție de netrimitere, și care privea activitatea unui personaj din eșalonul superior al forțelor armate care avea calitatea de suspect în cauză.
Cu ocazia festivităților ocazionate de Ziua Marinei, am avut ocazia, în exercitarea atribuțiilor de serviciu cu specific militar, să asist din tribună alături de suspectul din dosarul de mai sus. Până aici nimic anormal. Prezumția de nevinovăție și faptul că respectivul ocupă o anumită funcție au condus la respectiva situație.
Ceea ce este însă total anormal și sfidează orice principiu care ne guvernează profesia îl reprezintă faptul că, la recepția ce a urmat festivităților, un procuror militar din conducerea secției parchetelor militare, asumat prieten al respectivului suspect l-a condus pe acesta la măsuța unde se afla procurorul general militar, care „întâmplător” dispusese preluarea dosarului de la unitatea noastră, precum și o „colegă” de la PMCMA, pentru care s-a creat de facto pe persoană fizică, dincolo de orice cadru legal, un parchet „pe persoană fizică” la Constanța.
De la măsuța unde mă instalasem împreună cu un coleg, soțul colegei care fusese procuror de caz anterior preluării, și un alt coleg care conduce serviciul pentru militari din cadrul DNA, priveam toți 3, interziși, scena de „film prost” care se derula în fața noastră fără nicio reținere. La un moment dat, când a realizat că noi priveam către ei, procurorul general militar s-a mutat la altă masă, iar noi, în cel mai scurt timp posibil am părăsit „scârbiți” recepția.
Nu știu în ce „realitate paralelă” așa ceva ar fi acceptabil, dar nu trebuie prea mult efort să ne imaginăm ce ar putea gândi un simplu cetățean în fața unei astfel de imagini și cum ne-ar privi pe toți, pentru că mă îndoiesc că ar mai avea răbdarea să mai facă un efort pentru a nu generaliza.
Și ne mai mirăm cât ușor le iese „băieților” înrăirea populației la adresa noastră. Și după o „gherlă” de asemenea calibru să îi mai și explicăm de ce este normal să beneficiem de anumite drepturi de natură pecuniară…”
Incendiu mușamalizat
Procurorul militar a postat și două linkuri la articolele publicației „PRESShub” pe această temă:
„Prin ordin al procurorului general Marius Cătălin Strîmbei, șef al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, dosarul comandantului Bazei Aeriene din Mihail Kogălniceanu, Nicolae Crețu, a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel. Inițial, cazul a fost deschis și cercetat de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul București.
Din informațiile PRESShub, acest lucru presupune tergiversarea cazului și, într-un final, clasarea acestuia.
Crețu este suspectat că ar fi falsificat un ordin de zi pe unitate ca să evite o sancțiune disciplinară, după ce nu le-ar fi raportat superiorilor un incendiu.
Pe 1 februarie 2024, la U.M. 01837 Mihail Kogălniceanu a avut loc un incendiu în urma căruia a ars o baracă, eveniment care trebuia raportat în termen de o oră de la constatarea evenimentului. Crețu nu a făcut acest lucru, deoarece se afla la București.
După incident, Crețu ar fi scris în ordinul de zi pe unitate (OZU) că de serviciu de permanență se afla o altă persoană, nu el. Modificarea a fost făcută cu pixul, prin tăierea cu o linie a numelui și înlocuirea cu cel al locțiitorului său”, a scris publicația.
După ce i-a fost luat dosarul lui Crețu, Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, condus de Bogdan Pîrlog, a criticat, într-un comunicat de presă, decizia Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel și a demontat, din punct de vedere legal, motivele care au stat la baza ei.
Propus pentru revocare
Pe 22 iulie a.c., Parchetul General a propus revocarea procurorului Bogdan Pîrlog de la conducerea Parchetului Tribunalului Militar București, după o serie de verificări care au vizat exclusiv activitatea sa managerială.
Potrivit Hotnews.ro, el este singurul conducător de parchet în cazul căruia actualul procuror general Alex Florența a dispus un control.
„Datele sunt neadevărate, cu inadvertențe serioase, fără legătură cu realitatea faptică”, a acuzat Pîrlog, împotriva căruia în ultimii ani Inspecția Judiciară a declanșat 20 de acțiuni disciplinare, pentru că a fost un procuror incomod pentru Sistem.
Strîmbei a descoperit ilegalitățile generalului Zisu
Procurorul Marius Cătălin Strîmbei este cel care a descoperit ilegalitățile săvârșite de gl. Cătălin- Ștefăniță Zisu, printre care cele legate de Cimitirul Ghencea Militar, cercetate în prezent de DNA militar, dar și o serie de nereguli legate de investițiile efectuate în bazele militare ale SUA de pe teritoriul României, au informat sursele judiciare ale „Independent news”.
Pe când era la DNA militar, el ancheta achizițiile de la IGSU/DSU, condus de Raed Arafat, a dat peste aceste ilegalități și a deschis dosar pe numele gl. Zisu fără să-și anunțe superiorii. Administrativ, procurorii sunt sub tutela șefilor din parchete.
La un moment dat, după ce Strîmbei obținuse tot materialul probator împotriva gl. Zisu, a fost chemat la ordin de către Crin Bologa, la acea vreme procuror- șef al DNA.
Citește și:
Dosarul Zisu a zăcut câțiva ani în sertarele Secției militare a DNA. De ce a fost relansat acum? Legătura cu Raed Arafat
Pentru a trimite dosarul în instanță, rechizitoriul trebuia semnat de Bologa. Semnătură pe care Strîmbei nu a primit-o. Ba chiar, spun sursele noastre, a fost muștruluit de procurorul- șef al DNA, care i-a spus că trebuia să aprobe toate măsurile dispuse în dosarul Zisu (în special mandate de supraveghere, interceptări etc.)
După acest moment, dosarul Zisu i-a fost luat procurorului Strîmbei și ancheta s-a blocat. Ulterior, Strîmbei a fost mutat la Secția Parchetelor Militare din cadrul PÎCCJ, iar ulterior a fost delegat la Parchetul de pe Lângă Curtea Militară de Apel.
La sfârșitul anului trecut, procurorul Marius Cătălin Strîmbei a cerut să fie primit în audiență de către Procurorul General al României și de către procurorul- șef al DNA și a cerut finalizarea dosarului Zisu prin trimiterea în judecată. Ca argument a adus faptul că rechizitoriul este complet, materialul probator este finalizat, iar dosarul este foarte solid.
El ar fi argumentat, spun sursele „Independent news”, cu faptul că ilegalitățile referitoare la investițiile în bazele militare ale SUA din România ar putea reprezenta o vulnerabilitate în relația cu partenerul strategic al țării noastre. El ar fi amenințat că, dacă Secția militară a DNA nu deblochează dosarul Zisu în 24 de ore, va ieși cu întreaga poveste în presa națională și internațională. Așa se face că, în 14 februarie a.c., gl Zisu a fost chemat la audieri de Secția militară a DNA.
În decembrie 2024, Strîmbei a ajuns șef al Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel, spun sursele „Independent news”, în urma unui concurs pe care trebuia să-l câștige altcineva.
