Justiția militară refuză să facă lumină în ceea ce privește cheltuirea fondurilor operative de către Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA). O plângere penală a col. (r) Doru Paraschiv, fost ofițer de contrainformații în cadrul DGIA, este ținută la sertar de procurorii militari.
Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că Justiția a constatat deja delapidarea fondurilor operative ale DGIA, prin sentința propunțată în cazul gen. Iulian Gherghe, fost locțiitor al șefului DGIA, gen. Marian Hăpău, condamnat în 2021 la doar 1 an și 5 luni de închisoare cu suspendare, o pedeapsă ușoară având în vedere gravitatea faptelor sale, care au afectat siguranța națională a României., și cuantumul prejudiciului, de circa 180.000 de dolari.
Sentința a fost una ușoară având în vedere că art. 295, alin (1), din Codul penal prevede că: „Însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”
Președinte al completului de judecată de la ÎCCJ care a propunțat sentința în cazul Gherghe a fost Lucia Rog, soția generalului SRI Anton Rog.
În plus, Justiția militară refuză să investigheze faptele sesizate de col. Paraschiv în plângerea penală în care a descris cu lux de amănunte cum delapidarea fondurilor operative ale DGIA, care, potrivit acestuia, a fost o operațiune în trei și, în consecință ar trebui anchetați, pe lângă gen. Gherghe, și gen. Marian Hăpău, presupus lider al grupului infracțional, și contabila DGIA, Mihaela Andritoiu (fostă Hoară).
Ce este foarte ciudat este că Ministerul Apărării Naționale (MApN) nu s-a constituit ca parte în procesul gen. Gherghe, nu a pus concluzii, nu a făcut apel, nu și-a arătat nici măcar nemulțumirea că un cadru militar cu funcție înaltă a delapidat fondurile operative.
De asemenea, produsele delapidări (terenul și vila din Corbeanca) nu au fost confiscate de Statul român, așa cum prevede legea.
O altă întrebare la care procurorii nu au răspuns este: unde au ajuns banii rezultați din dobânzile la depozitele deschise de gen. Iulian Gherghe (vezi mai jos depoziția sa de inculpat)
Mai multe detalii aici: Procurorii militari refuză să-l ancheteze pe fostul șef al DGIA, serviciul secret al Armatei, pentru delapidarea fondurilor operative
Regimul fondurilor operative
Fondurile operative în munca de informații și contrainformații sunt foarte bine reglementate de legislația din domeniul securității naționale. Conform legii de organizare și funcționare a MApN, dar și legislației de securitate în întregime, aceste fonduri operative sunt destinate exclusiv activității informativ- operative (culegerea de informații, investigații de contrainformații etc.) În niciun caz, aceste fonduri nu se pot direcționa spre alte capitole bugetare.
Fondurile necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor structurilor Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) se asigură de la bugetul MApN, deci de la Bugetul de stat, fără a fi precizate concret pe ce se cheltuiesc ele.
Modul de planificare, evidenţă, utilizare/realizare, justificare şi control a acestor fonduri necesare funcționării și îndeplinirii atribuțiilor și misiunilor specifice se stabilește de către conducerea DGIA, de structurile subordonate, DCiSM sau DIM, și se justifică prin acte la nivelul șefului Direcției financiar-contabile a MApN și ministrului Apărării.
În anumite cazuri, situația fondurilor se prezintă și în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de către ministrul Apărării, membru de drept, sau de către șeful DGIA, DCiSM sau DIM, în calitate de invitați.
„Folosirea fondurilor operative în interes personal ține de vremea celeilalte orânduiri, când cu aceleași fonduri sustrase se cumpăra protectie politică. Fonduri care erau distribuite la membrii rețelei pe bază de note scrise de mână, de obicei rupte dintr-un carnet și folosind numele conspirative pe care doar doi inși le cunoșteau identitatea exacta în tot serviciul. Unul dintre cei doi fiind comandantul, este exclus ca acesta să nu știe la leu/dolar unde ajung fondurile operative”, ne-a declarat surse militare.
Gen. Marian Hăpău trebuia să-i raporteze gen. Nicolae Ciucă
Ilegalitățile cu fonduri operative sesizate de col. Paraschiv în plângerea penală acoperă o perioadă mare de timp. Practic, este vorba de mai mulți ani anteriori depunerii plângerii penale, pe 20 mai 2021. Perioada coincide cu mandatul de ministru al Apărării al lui Nicolae Ciucă, actual președinte al Senatului. Acesta a preluat mandatul de ministru al Apărării la data de 4 noiembrie 2019.
Potrivit legislației, gen. Marian Hăpău trebuia să-i raporteze despre utilizarea fondurilor operative ministrului Apărării. Din noiembrie 2019 acesta era Nicolae Ciucă. Dacă nu s-a întâmplat asta, ministrul Nicolae Ciucă avea obligația să-l cheme la raport pe gen. Marian Hăpău. A făcut asta gen. Ciucă? Nu știm, pentru că procurorii militari nu l-au chemat la audieri, în cadrul unei anchete extinse, pe care refuză să o deruleze, deși col. Paraschiv le stă la dispoziție cu probe solide.
Verificarea fondurilor operative trebuie făcută la finalul fiecărui an fiscal. Dacă la încheierea exerciţiului bugetar sunt fonduri operative neutilizate se reportează pentru anul următor. Totul se face prin bugetul general al MApN.
„Cum să nu închidă ochii Nicolae Ciucă la dezmățul folosirii fondurilor operative de către Hăpău Marian, din fruntea DGIA, când între ei este o relație sudată încă din anul 2009, de când erau tovarăși de „Comitet” la fraudarea alegerilor prezidențiale în favoarea lui Petrov (fostul președinte Traian Băsescu, deconspirat colaborator al Securității ca poliție politică sub acest nume conspirativ- n.red.)! Firește, Cristina Ciucă, soția lui Nicolae Ciucă angajată la DGIA de Hăpău, știe! Știu și magistrații, care nu mai prididesc cu mușamalizarea tuturor plângerilor penale la adresa lui Hăpău și a lui Ciucă. Misiunea din prezent a magistraților este să-i înlăture orice obstacol și să-i netezească drumul <<prezidentiabilului>> Ciucă! Fac orice trebuie în acest sens, chiar și dacă este afectată siguranța națională! Foarte puțini mai au curajul să-i încurce și să le devoaleze adevărata activitate!”, ne-a declarat col. (r) Doru Paraschiv.
PLÂNGEREA PENALĂ A COL: DORU PARASCHIV REFERITOARE LA DELAPIDAREA FONDURILOR OPERATIVE ALE DGIA
Cum a delapidat Gherghe fondurile oprative ale DGIA
În cadrul anchetei, gen. Iulian Gherghe și-a recunoscut faptele și a descris cu lux de amănunte, în depoziția de inculpat, propria activitate infracțională:
„În acest context, fiind împuternicit, alături de domnul general Hăpău Marian, directorul general al unității, să efecutez operațiuni bancare din conturile deschise pe numele UM 02630 la Banca Comercială Română, am fost contactat telefonic, în cursul anului 2018, din câte rețin, de către un funcționar al băncii, pe care nu îl cunoșteam, ocazie cu care acesta mi-a propus constituirea unor depozite bancare în numele unității noastre, având în vedere suma de circa 1.400.000 dolari SUA existentă în cont, astfel încât unitatea să câștige dobânda.
Gen. Iulian Gherghe, fost locțiitor al directorului DGIA
Nu am discutat acest aspect cu conducerea unității, considerând că nu era ceva important, însă, apreciind că era în beneficiul unității constituirea acestor depozite, m-am deplasat la bancă și am constituit succesiv mai multe depozite bancare, din contul în dolari al unității, pe diferite perioade, dobânda capitalizându-se.
Pentru a constitui aceste depozite avem nevoie și de semnătura directorului general al DGIA. Întrucât, din motive pe care nu pot să mi le explic, nu am dorit sa îi aduc acestuia la cunoștință despre constituirea depozitelor respective, m-am folosit de faptul că acesta avea, ca și mine, de altfel, o ștampilă cu semnătura sa.
Aceasta ștampilă cu semnătura directorului general al DGIA se afla la șeful compartimentului Registratură al unității, col. Todosia Vasile.
Am întocmit în biroul meu documentele necesare pentru constituirea depozitelor bancare, după care i le-am dat colonelului Todosia Vasile, cerându-i să le ștampileze cu ștampila cu semnătura directorului general al DGIA și cu cea cu semnătura acestuia din urmă. Col. Todosia Vasile a ștampilat pe loc documentele respective, cu cele doua ștampile menționate, fără a citi înscrisurile respective, întrucât acest ultim aspect nu intra în atribuțiile sale. Am constituit patru sau cinci astfel de depozite, procedând de fiecare dată în același fel, fără a informa pe cineva din cadrul DGIA. De fiecare dată documentele au fost ștampilate pe loc, în prezența mea, de către col. Todosia Vasile, care nu le citea.
Când doream să completez formularele BCR pentru efectuarea unei operațiuni bancare, luam legătura telefonic cu un funcționar din cadrul băncii, al cărui telefon îl aveam, nu îi rețin numele, și acesta mi le trimitea prin e-mail, la adresa iulian.gherghe@dgia.ro, iar eu le completam în modalitatea pe care am descris-o.
În cursul lunii noiembrie 2018, din motive pe care nu mi le pot explica în prezent, am hotărât să retrag în interesul meu personal o sumă de bani din contul UM02630 (DGIA), cont în dolari SUA, deschis la Banca Comercială Română.
Astfel, am solicitat și am primit de la BCR documentele necesare pentru retragere, pe aceeași cale, fiind posibil, totuși, să le fi ridicat și personal pe acestea din urmă, de la sediul BCR, nu rețin exact, le-am completat la mine în birou.”
DEPOZIȚIA DE INCULPAT A GEN. IULIAN GHERGHE
Citește episoadele campaniei „Singur în inima Sistemului”
SINGUR ÎN INIMA SISTEMULUI (EPISODUL 1) : „Traian Băsescu era conectat la interesele rusești”
