În timp ce emisarul lui Donald Trump, Steven Witkoff, a mers din nou la Kremlin pentru a încerca să-l convingă pe Vladimir Putin să ia în serios discuțiile de pace, liderii de la Kiev se străduiesc să își repare imaginea, după tentativa de a ciunti din atribuțiile agențiilor anti-corupție. Protestele de săptămâna au izbutit în blocarea demersului actualei puteri din Ucraina.
La nivel internațional, Volodmir Zelenski continuă să fie perceput într-o lumină bună. Turbulențele recente de pe plan intern nu au schimbat această percepție, neexistând, la nivel internațional, nicio acțiune semnificativă de condamnare a tentativei de a limita puterea instituțiilor anticorupție.
În Ucraina, situația diferă, însă. Manifestațiile de săptămâna trecută din Kiev, Lvov, Odessa, Harkov, sau Dnipro, arată că, în ciuda războiului, populația va taxa excesele actualei conduceri politice. Imaginea regimului Zelenski a avut și are în continuare de suferit după primele mitinguri electorale de la invazia rusească din 2022. Chiar dacă aceste mitinguri nu se compară ca număr de participanți sau magnitudine cu cele din 2004, sau 2014, ele au avut un impact considerabil.
Această dinamică se reflectă bine și în măsurătorile interne, respectiv cele externe: președintele Volodimir Zelenski este văzut mai bine în afara țării, decât în interiorul ei.
Un sondaj făcut de Gallup în SUA, în iulie, a arătat că liderul de la Kiev avea o favorabilitate de +18%, fiind întrecut doar de Papa Leon al XIV-lea, cu +46%. Ultimii doi președinți americani, atât Joe Biden, cu -11%, cât și Donald Trump, cu -16, stau mai prost în percepția propriilor concetățeni decât Volodmir Zelenski.
O poză a scenei politice din Ucraina
După ce a fost certat în public la Casa Albă, în februarie, de către Donald Trump și JD Vance, Zelenski a înregistrat o creștere a popularității bruscă, atât la nivel internațional, cât și în țară.
În Ucraina, numărul respondenților care au declarat că au o părere bună despre președintele a crescut cu peste zece procente, la 67%. Aceasta era o schimbare vizibilă a trendului din ultimele luni, când diversele acuzații de corupție sau insuccesele de pe câmpul de luptă au măcinat încet, dar sigur, nivelul de încredere al ucrainenilor în liderul lor.
Odată ce relația cu Administrația Trump s-a normalizat, inclusiv prin semnarea, pe 30 aprilie, a Memorandumului privind accesul americanilor la bogățiile din subsolurile Ucrainei, s-a revenit pe trendul anterior, Zelenski și partidul său continuând să înregistreze scăderi în sondaje. La ultima măsurătoare, făcută în urmă cu câteva săptămâni, anterior protestelor, s-a putut observa acest fenomen.
Socis, firma care a efectuat sondajul, l-a prezentat pe Zelenski în frunte, la turul 1, cu 30,9%. Diferența față de principalul său contracandidat ipotetic, generalul Valerii Zalujnîi era în marja de eroare. Actualul ambasador în Regatul Unit era cotat la 27,7%. În urma celor doi se situau fostul președinte Petro Poroșenko, cu 6,3%, Dmytro Razumkov (fost lider al partidului lui Zelenski) cu 5,4%, generalul Kiril Budanov cu 5,2%, și fostul premier Iulia Timoșenko cu 4,8%.
Situația se complică drastic pentru actualul președinte în măsurătorile privind un tur doi ipotetic cu Valerii Zalujnîi, fostul șef al Armatei ucrainene, demis chiar de el. Zalujnîi ar obține peste 60% din voturi, în timp ce Zelenski ar lua sub 40 de procente.
În sondajele pentru alegerile parlamentare, situația e și mai rea pentru tabăra prezidențială. Formațiunea „În slujba poporului” a lui Volodimir Zelenski ar obține doar 19%, în timp ce un eventual bloc electoral condus de Valerii Zalujnîi ar lua peste 30%. Ar mai trece pragul electoral și partidul lui Poroșenko (7,5%), o eventuală alianță condusă de Kiril Budanov (6,9%), gruparea de extremă dreaptă condusă de fostul lider al Batalionului Azov (6%), respectiv formațiunea lui Dmytro Razumkov (5,6%).
Așadar, dacă, în SUA, Zelenski este depășit doar de Suveranul Pontif, în propria țară, generalul Zalujnîi pare că îl va domina clar, dacă se hotărăște să intre în politică. De remarcat că efectul manifestațiilor recente ar putea înrăutăți cifrele lui Zelenski.
Generalii care îi dau „bătăi de cap”
Dincolo de „uzura” firească, pe care orice lider politic ajunge să o resimtă într-o astfel de criză prelungită (inclusiv Churchill nu a scăpat de ea, el pierzând primele alegeri după Al Doilea Război Mondial), Zelenski pare să fie măcinat de rivalitățile sale interne cu diverși generali. Faptul că un militar îl devansează în popularitate arată inclusiv faptul că populația are mai multă încredere în armată decât în clasa politică.
Valerii Zalujnîi s-a regăsit, la începutul războiului, în postura de comandant șef al armatei Ucrainei. Victoriile din primul an de război, de la Kiev, Harkov, sau Herson, l-au propulsat în atenția lumii, devenind un erou în ochii multor ucraineni, dar căpătând și respect pe plan internațional.
Demiterea sa de către Zelenski în 2024, după contraofensiva ratată din Zaporoje, a ridicat multe semne de întrebare despre ce s-ar ascunde de fapt în spatele intenției președintelui. Trimiterea ulterioară în Regatul Unit, pe post de ambasador, a creat impresia că Zelenski dorea de fapt să „exileze” un potențial rival politic, care i-ar fi amenințat funcția.
În ultimul an a început să fie vehiculat tot mai mult și numele unui alt general care ar putea intra în politică. Este vorba despre Kiril Budanov, în vârstă de doar 39 de ani, care conduce serviciul de informații al ministerului apărăii încă din 2020.
Budanov și-a creat un soi de aură „mistică” prin felul în care reușea să aducă liniște și calm prin ieșirile sale publice, în momente critice pentru Ucraina, respectiv prin predicțiile sale, care o parte s-au adeverit.
Vizat de mai multe tentative de asasinat ale rușilor, Budanov este printre foarte puținii care au fost de „neatins” pentru Zelenski, spre deosebire de Zalujnîi. Deși presa din Ucraina a raportat de mai multe ori „fricțiuni” între general și președinte, iată că Zelenski nu a avut tăria de a-l schimba din funcție, dată fiind expertiza sa.
Perspective
Nu este clar încă momentul în care vor fi organizate alegerile parlamentare și cele prezidențiale. Scrutinul legislativ trebuia ținut inițial în 2023, în timp ce prezidențialele trebuiau să aibă loc anul trecut. Din cauza legii marțiale declarate odată cu invazia din 2022, ele au fost amânate.
După revenirea la Casa Albă, atunci când dialogul cu tabăra Zelenski nu mergea conform dorințelor, Trump i-a reproșat președintelui de la Kiev lipsa organizării alegerilor, catalogându-l chiar dictator. Retorica sa a părut să fie, direct sau indirect, influențată de Kremlin, care susținea aceeași idee. Opoziția parlamentară din Ucraina a sărit în apărarea lui Zelenski, precizând că atâta timp cât e război, nu se vor putea ține alegeri.
Nu este încă deloc clar dacă însuși Zelenski ar dori să mai candideze, el lăsând deschisă posibilitatea de a nu mai intra în cursa pentru un al doilea mandat. Momentan, rocadele sale din guvern și aparatul de stat nu produc efecte majore la nivelul percepției publice.
Cu doar câteva zile înaintea propunerii controversate, el l-a numit pe premierul Denis Șmîhal în funcția de ministru al Apărării, acesta fiind înlocuit fostul vicepremier, Iulia Sviridenco.
