În timp ce Kremlinul promovează o imagine de parteneriat de neclintit cu Beijingul, documente ale serviciilor secrete rusești prezintă o relație mult mai complicată, marcată de neîncredere. Totodată, FSB s-ar folosi de aplicația de mesagerie chinezească „WeChat” pentru a colecta date.
Documentele în speță au fost obținute de echipa de la „The New York Times”, care le-au primit de la un grup de hackeri specializați în divulgarea secretelor serviciilor de informații. Jurnaliștii publicației americane le-au verificat cu șase servicii de informații occidentale, care au confirmat veridicitatea lor. Una dintre agenții chiar a confirmat pentru NYT că informațiile obținute separat de ofițerii ei confirmă situația respectivă.
Așadar, ideea principală este că Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) intensifică eforturile de supraveghere și de contrainformații împotriva a ceea ce numește o amenințare crescândă de spionaj din partea Chinei.
Dezvăluirile vin în ciuda faptului că Moscova a catalogat public, în numeroase rânduri, China ca aliat strategic crucial după invazia Ucrainei din 2022. Ba mai mult, deși este perfect conștient de riscurile prezentate, Vladimir Putin este „de neînclintit” în dorința sa de a se apropia de Xi Jinping.
Spionaj între „prieteni”
În public, președinții Vladimir Putin și Xi Jinping au promovat un parteneriat „fără limite”, sărbătorind proiecte comune în explorarea spațială, energie și producția de filme. În spatele ușilor închise, însă, agențiile de spionaj rusești par profund îngrijorate de intențiile Beijingului. Într-un document secret de planificare al FSB de opt pagini, China nu este menționată ca partener, ci ca „inamic”.
Memorandumul detaliază temerile că agenții de informații chinezi vizează în mod agresiv secretele militare rusești, încercând să recruteze oameni de știință decepționați de Kremlin și să se infiltreze în întreprinderile rusești din Arctica sub pretextul proiectelor de exploatare minieră, sau al cercetării academice. FSB susține că agenții chinezi monitorizează și eforturile de război ale Rusiei în Ucraina pentru a studia tehnologiile militare occidentale și strategiile de luptă.
Totodată, documentul prezintă intențiile Beijingul de a coopta în special cercetătorii din industria aviatică, unde chinezii recunosc superioritatea oamenilor de știință ruși și a tehnologiei dezvoltate de ei. Sunt vizați în special cercetătorii care au lucrat la „Ekranoplan, zis și „monstrul din Marea Caspică”. Este vorba despre un vehicul care putea funcționa atât ca navă, cât și ca avion, capabil să transporte rachete nucleare.
Raportul, redactat la sfârșitul anului 2023, sau începutul anului 2024, a fost autentificat de mai multe servicii de informații occidentale după ce a fost divulgat de un grup de hackeri, cunoscut sub numele de Ares Leaks. Acesta oferă o perspectivă rară asupra paranoiei tot mai profunde din cadrul aparatului de contrainformații al Rusiei.
„Există o diviziune clară între liderii politici care doresc să aprofundeze cooperarea cu China și ofițerii de informații care rămân profund sceptici”, a declarat Andrei Soldatov, un renumit expert rus în domeniul informațiilor, care trăiește acum în exil în Marea Britanie.
Nu în ultimul rând, se pare că spionajul chinezesc încearcă să recruteze foști mercenari de la „Wagner”, care au luptat în Africa. Scopul ar fi de a se folosi de experiența lor pentru a putea ajuta „companiile militare private” chinezești care operează în prezent în America Latină, Asia de Sud-Est, sau Africa.
Amenințarea teritorială
Una dintre temerile concrete ale rușilor este aceea conform căreia China ar dori anexarea mai multor teritorii deținute de Moscova, în Estul Îndepărtat. Mai exact, academicienii chinezi ar pregăti „terenul” pentru a pretinde, pe baza unor argumente istorice, mai multe provincii din partea asiatică a Rusiei.
Cele două țări au graniță comună de peste 4200 de kilometri, iar naționaliștii chinezi ar fi nemulțumiți de mai multe tratate din secolul XIX, prin care Rusia a anexat diverse porțiuni ale Chinei de atunci, inclusiv orașul care se cheamă azi Vladivostok.
În raportul FSB, serviciul de informații își expune îngrijorarea, în contextul în care Rusia este slăbită din punct de vedere, din cauza războiului din Ucraina și a sancțiunilor, și astfel este mai puțin capabil ca oricând de a putea răspuunde acestei provocări din partea Beijingului.
Totodată, China a deschis mai multe situri arheologice în acea regiune, pentru a putea astfel să își justifice pretențiile teritoriale, în căutarea rămășițelor unor vechi popoare de origine chinezească în acea zonă. Un alt exemplu ar fi și harta publicată de comuniștii de la Beijing în 2023, unde mai mute orașe rusești apăreau cu numele lor chinezesc.
FSB le-ar fi ordonat ofițerilor săi să expună public orice astfel de tentative din partea vecinilor asiatici de asimilare a regiunilor rusești de lângă China, inclusiv prin folosirea intelectualilor ruși sau a restricționării fondurilor. Ba chiar, agenții sunt îndemnați să limiteze accesul în țară pentru oricine este considerat a fi un pericol.
Disputele acestea nu se limitează doar la zona de graniță comună. Contraspionajul rusesc a detaliat inclusiv tentativele chinezilor de a capătă cât mai multă influență în Asia Centrală, în fostele republici sovietice, precum Uzbekistan.
Supravegherea WeChat
Intensificând și mai mult imaginea de neîncredere, un alt document al FSB relevă că serviciile de informații ruse monitorizează activ aplicația chineză de mesagerie WeChat pentru a identifica potențiale conexiuni cu spionajul de la Beijing.
FSB utilizează un instrument de analiză a datelor cunoscut sub numele de „Skopishche” pentru a procesa datele de conectare la WeChat, arhivele conversațiilor și listele de contacte, adesea extrase din telefoanele confiscate în timpul anchetelor. Ofițerii de informații sunt interesați în special de identificarea utilizatorilor care ar putea comunica cu agenți ai serviciilor secrete chineze.
Un alt sistem, cu numele de cod „Laretz”, este utilizat pentru a filtra seturi masive de date, scanând simultan mii de indicatori electronici. Aceste instrumente digitale reflectă sofisticarea și urgența eforturilor secrete ale Rusiei de a ține sub control spionajul chinez, chiar dacă cele două guverne se laudă public cu marea alianța lor tot mai strânsă.
O prietenie fragilă
Aceste dezvăluiri aruncă o umbră asupra narațiunii solidarității sino-ruse, care a stat la baza strategiei geopolitice a Moscovei în fața sancțiunilor occidentale și a izolării diplomatice.
China a devenit salvarea economică a Rusiei – cel mai mare cumpărător de petrol și o sursă importantă de bunuri sancționate, precum semiconductori și componente militare. Companiile chineze au umplut vidul lăsat de firmele occidentale care au plecat, iar cele două națiuni continuă să deruleze proiecte comune, de la legături feroviare până la explorarea lunară.
Cu toate acestea, documentele arată clar că chiar și această „epocă de aur” a parteneriatului este marcată de ambiguitate strategică și suspiciuni latente. „Lupta dintre serviciile de informații este tensionată și se dezvoltă dinamic”, avertizează nota FSB, subminând orice iluzie de încredere necondiționată.
Tăcerea Beijingului și Moscovei
Nici Kremlinul, nici Ministerul de Externe al Chinei nu au răspuns la solicitările de comentarii cu privire la documentele divulgate. Compania-mamă a WeChat, Tencent, a refuzat, de asemenea, să vorbească cu NYT.
Deocamdată, ambele guverne par hotărâte să mențină aparența alianței. Însă, în culise, se conturează o realitate mai precară, în care cooperarea este temperată de teamă, iar parteneriatul de paranoia.
Pe măsură ce dependența geopolitică a Rusiei de China se adâncește, aceste dezvăluiri ne reamintesc că inclusiv cele mai puternice alianțe dintre statele autocratice pot fi construite mai mult din necesitate decât din încredere.
