Se încing spiritele între Japonia și China în urma declarației lui Sanae Takaichi, premierul Japoniei, despre poziția țării sale în cazul unei invazii ale Chinei Comuniste în Taiwan. Ea a spus că țara ei ar putea fi nevoită să răspundă militar în cazul unui astfel de scenariu, declarație ce a stârnit reacții negative atât din partea oficialilor Beijingului, cât și în rândul chinezilor de rând.
Pe 21 octombrie, Sanae Takaichi a devenit cea de-a patra persoană din ultimii cinci ani care să ocupe funcție de prim-ministru al Japoniei. Aceasta i-a succedat lui Shigeru Ishiba, nevoit să renunțe la funcție, în urma rezultatului slab al Partidului Liberal Democrat, de la alegerile din vară.
Formațiunea respectivă este un adevărat „colos” al politicii japoneze, aflându-se la guvernare non-stop din 1955 încoace, cu excepția unor perioade cuprinse între 1993-1996 și 2009-2012.
În principiu, orientarea Partidului Liberal Democrat este de centru-dreapta, cu diverse „nuanțe” în funcție de liderul ales al partidului. Spre exemplu, în perioada legendarului premier Shinzo Abe, asasinat în 2022 (nu mai era însă prim-ministru atunci), filozofia sa a fost mai naționalistă, de dreapta.
Predecesorul lui Takaichi, Shigeru Ishiba, a fost din aripa moderată a partidului, aspect care s-a reflectat și în abordarea ceva mai centristă a guvernului său.
Sanae Takaichi a fost considerată o apropiată a lui Shinzo Abe, ascensiunea ei la putere însemnând o revenire la ideologia acestuia. Spre exemplu, prima schimbare a ei majoră majoră a fost renunțarea la coaliția cu Komeito, partidul budist-democrat cu care liberal- democrații au guvernat în ultimii 26 de ani.
Prim-ministra a optat pentru un parteneriat cu Ishin, o formațiune cu o reprezentare un pic mai mare în Parlament decât Komeito. Cel mai important aspect nu a fost numărul de mandate, ci ideologia celor de la Ishin. Formațiunea se situează mai la dreapta pe eșichierul politic decât Komeito, reprezentând astfel un aliat mai potrivit pentru Takaichi.
Inclusiv modalitatea de gestionare a relațiilor externe, mai ales cu privire la rivalii geopolitici, s-a schimbat odată cu nouă prim-ministră. Despre Ishiba nu se poate spune că a fost „delăsător” în relația cu China, el chiar militând în trecut pentru un „NATO asiatic”.
Cu toate acestea, Takaichi deja s-a remarcat printr-o retorică mai „spinoasă” decât predecesorul său, în special față de China, unul din principalii rivalii regionali, alături de Coreea de Nord, sau Rusia.
Întâlnirea cu Xi Jinping
La scurt timp după preluarea funcției, prim-ministra japoneză s-a întâlnit pentru prima dată cu președintele chinez Xi Jinping, pe 31 octombrie 2025, în marja Summitului APEC de la Gyeongju, în Coreea de Sud.
Cei doi lideri au convenit să dezvolte o relație constructivă, bazată pe stabilitate. La acea vreme, Takaichi reușea temporar să domolească grijile cu privire la faptul că ar adopta o politică provocatoare și agresivă față de China.
Cu toate acestea, au fost discutate atunci preocupările celor două mari puteri asiatice, precum restricțiile Beijingului cu privire la exporturile de metale rare, activitățile maritime ale navelor chinezești din apropierea Insulelor Senkaku, sau reținerea unor cetățenilor japonezi.
Scânteia
Totul s-a schimbat însă pe 7 noiembrie, atunci când în Dieta de la Tokyo (Parlamentul Japoniei), Takaichi a spus că un atac chinez asupra Taiwanului, insulă care se află la doar 100 de kilometri de teritoriul japonez, ar putea fi considerat drept „o amenințare la adresa Japoniei” și ar putea necesita un răspuns militar din partea Tokio-ului.
Republica Populară Chineză a organizat zeci de simulări și exerciții militare în ultimii ani în jurul insulei, ceea ce a dus în mod logic la consolidarea ipotezei folosirii forței militare pentru a prelua controlul asupra Taiwanului.
Liderii japonezi din trecut au evitat să se pronunțe asupra subiectului. Totodată, conducerile Statelor Unite din ultimii ani au fost, în mod intenționat, reținute în a se exprima cu privire la modul în care ar răspunde la o invazie ipotetică, politica respectivă fiind cunoscută sub numele de „ambiguitate strategică”.
Răspunsul chinez
Discursul lui Takaichi a dus inevitabil la o contrareacție a Chinei. Mai exact, adepții diplomației „wolf warrior” (războinicii lupi), au fost cei mai vocali critici ai prim-ministrei Japoniei, aceasta „dându-le apă la moară”.
Termenul de „Wolf Warrior diplomacy” a apărut în urmă cu deceniu și este folosit pentru a descrie adepții din China a unei politici externe „de forță” a Chinei, prin care își impune în mod coercitiv obiectivele. Există diverși oameni, inclusiv în corpul diplomatic al Beijingului, precum purtătorul de cuvânt Zhao Lijian, care susțin o astfel de doctrină.
Numele de „Wolf Warrior” a fost inspirat din seria de filme omonime, cea de-a două peliculă fiind cea mai de succes producție chinezească din istorie la vremea apariției sale, povestea fiind concentrată în jurul unui militar chinez.
Ideologia de tip „wolf warrior” vine în contradicție totală cu alte curente din cadrul diplomației chinezești, precum „Cat Warrior diplomacy”, sau „Panda Diplomacy”, care propun mijloace de tip „soft power” pentru a avansa interesele Chinei pe plan mondial.
Desigur, Ministerul de Externe chinez nu este un „monolit”, acolo se regăsesc oameni cu abordări diverse. În ciuda acestui lucru, declarațiile lui Takaichi chiar „au pus paie pe foc”, iar instituția a răspuns prin a afirma că dacă Japonia va interveni militar în Taiwan, Republica Populară Chineză va riposta decisiv.
Reacțiile au fost multe. Consulul chinez de la Osaka a amenințat pe X cu „tăierea de capete” (aluzie la Takaichi), pentru a șterge postarea ulterior. Chiar și așa, ambasadorul chinez de la Tokio a fost convocat de MAE japonez.
Ulterior, aceeași ambasadă și-a avertizat proprii cetățeni că este periculos să călătorească în Japonia: „Recent, liderii japonezi au făcut remarci evident provocatoare cu privire la Taiwan, înrăutățind clar atmosfera dintre oamenii celor două state.”
Oficialii chinezi care o critică pe Takaichi spun chiar că este vorba despre o renaștere a militarismului japonez, în timp ce susținătorii prim-ministrei nipone punctează că statul comunist este, de fapt, cel care provoacă tensiune prin acțiunile sale, precum parada militară din septembrie sau exercițiile din strâmtoarea Taiwanului.
Conducerea japoneză încearcă să facă pași concreți de detensionare în relația cu comuniștii de la Beijing. Masaaki Katai, directorul pentru Asia și Oceania din cadrul MAE de la Tokio, urmează să meargă în China pentru a se întâlni cu omologul său de acolo, în încercarea de a rezolva criza diplomatică și de a convinge autoritățile Republicii Populare să nu ia măsuri retaliatorii. Totodată, de la Beijing a venit informația oficială că premierul chinez Li Qiang ar urma să nu se întâlnească cu Takaichi la summitul G 20din Africa de Sud.
