Consultantul politic Cristian Hrițuc comentează pentru „Independent news” dezvăluirile „Snoop” potrivit cărora campania de promovare a lui Călin Georgescu a fost finanțată de PNL, prin intermediul firmei de consultanță Kensington Communication.
Independent news: Cristian Hrițuc îți propun să discutăm despre campania lui Călin Georgescu de pe TikTok finanțată de PNL. Te-am invitat în acest interviu pentru că ești un consultant politic cu experiență, ai făcut multe campanii, cunoști piața de consultanță din România și, pe deasupra, îi cunoști foarte bine pe cei din firma de consultanță Kensington Communication, care au lucrat cu PNL și au comandat această campanie. Vreau să spun de la bun început că acest lucru nu va influența discuția noastră, care va fi una obiectivă, nu o pledoarie pro domo. Cred că opinia publică are nevoie să cunoască și poziția unui expert în marketing politic. În primul rând, bine ai venit!
Cristian Hrițuc: Bine te-am găsit! Aș vrea să adaug ceva și anume faptul că nici nu am lucrat în campania asta pentru niciun partid politic. Doi: chiar înainte cu vreo săptămână de turul 1, am zis că cine are posibilitatea să spargă blatul Simion – Ciolacu este Elena Lasconi și am scris pe Facebook că, dacă vrea cineva să aibă o alternativă împotriva blatului, aceea este Elena Lasconi Spun asta pentru ca să nu existe ulterior voci care să spună că așfi apropiat de PNL sau a lucrat pentru PNL? Din contră, am zis de 6 luni că Nicolae Ciucă nu va lua mai mult de 8%.
– A fost o campanie deturnată, așa cum susțin cei de la Kensington? Sau e o campanie în care și firma de consultanță a făcut niște greșeli și care, de la un moment dat încolo, a fost deturnată? Ce crezi că s-a întâmplat de fapt?
– Vreau să spun de la bun început o chestiune, pentru că am citit articolul celor de la Snoop și comunicatul de presă dat de Kensington. Din punctul meu de vedere, ancheta de presă nu prezintă două lucruri extrem de importante pe care Kensington le-a pus la dispoziție. Faptul că Kensington le-a livrat mai multe briefing-uri pe care le-au pus pe platforma de contractare a influencerilor, inclusiv briefingul în care se vedea că este o campanie și împotriva extremismului, la care articolul nu face referire, a condus cititorul spre concluzia că PNL a plătit campania lui Călin Georgescu.
– Aici citez din Emilia Șercan, care scrie pe Facebook „Dom’le, cum a fost o campanie de combatere a extremismului, dacă una din întrebările din brief era ce fel de președinte îți dorești pentru România?”
– Da, au fost mai multe brief-uri, asta spun. Hai să analizăm un pic campania electorală în ansamblu. S-a pus foarte mult accent pe patriotism. Toate partidele au mers pe chestia asta: domne, liderul nostru e mai patriot decât ceilalți. În acele brief-uri ale Kensington s-a conturat profilul ideal al lui Nicolae Ciucă, fără să i se spună numele. E o strategie de campanie.
– Deci accepți această ipoteză, că a fost o campanie pentru Ciucă, o campanie politică, dar împachetată într-una de responsabilizare socială.
– Da, este o campanie pentru client, dar știm că, de multe ori, influencerii vor să facă bani, dar nu vor să își asume în mod direct sprijinul pentru un candidat. Și atunci se folosește chestia asta: fă-mi o campanie și spune-mi cuvintele astea cheie, pentru că vin eu din partea cealaltă și îmi profilez clientul pe calitățile descrise de tine, iar tu ai, practic, o campanie de imagine centrată pe niște valori, dar îmi ajuți și clientul.
– Se dovedește, iată, că o campanie neasumată 100% este vulnerabilă, că poate fi deturnată foarte ușor.
– Absolut. Aici a fost una dintre erori. O campanie trebuie să aibă o identitate clară. Teoretic, una din regulile de bază ale marketingului și ale brandingului precizează că identitatea trebuie să fie clară, dar n-a fost o campanie tipică de brand. A fost o campanie de conștientizare și de promovare a unor valori, ca, după aceea, ei să-l lipească pe Nicolae Ciucă.
– Se pare că n-au mai apucat.
– Băieții lui Georgescu au venit foarte frumos și s-au folosit de campania Kensington, și-au lipit candidatul de ea.
– Dar cine trebuia să monitorizeze faptul că această campanie nu o ia razna, nu e deturnată? Nu firma de consultanță?
– Ce spun eu este că această campanie a fost atipică. Poate nici firmele de la noi n-au fost pregătite pentru acest fenomen. Astăzi, cu ajutorul boților care inundă piața, sau cu ajutorul Inteligenței Artificiale, se poate confisca foarte ușor o campanie. Să îți dau un exemplu: influencerul cutare este parte dintr-o campanie, face un video în care nu precizează numele clientului, spune doar că e patriot etc. Eu dau share acelui video și scrie: „Călin Georgescu îndeplinește toate calitățile astea”. La cantitatea de informație de pe internet de astăzi uneori poate să treacă efectiv pe nevăzute.
În America, firmele de consultanță au mii de angajați. Uneori se lucrează și cu câteva sute de oameni care supraveghează mediul online. În România, firmele de consultanță încă n-au ajuns la nivelul ăsta. Hai să fim serioși, noi uităm ce s-a întmplat la început. La momentul la care se derula această campanie, Călin Georgescu a avut o campanie de microtargetare foarte bună și nu apărea în bulele tuturor. Țin minte că o prietenă ziaristă, cu foarte multă experiență, m-a sunat după ce l-a văzut pe Georgescu la 10% și m-a întrebat dacă este posibil, pentru că nu l-a văzut nicăieri. Și i-am explicat că firmele din România sunt prea mici, nu au resursele necesare să depisteze lucrurile astea din timp. Din punctul meu de vedere. principalul răspunzător este FameUp, platforma care permite campania cu influenceri.
– Ea trebuia să semnalizeze?
– Platforma are acces la analiză online și ei puteau să vadă dacă produsul „se vinde”. Ăsta e return-ul în orice campanie de promovare. Din punctul meu de vedere, ăsta era primul lucru pe care trebuia să-l facă FameUp.
– Poate a făcut-o. E interesant de aflat. Totuși, nu cred că cei de la Kensington au aflat din presă că le-a fost deturnată campania. Iar aici întrebările sunt legitime: de ce am mai plătit?
– Probabil au început să apară anumite elemente, care să-ți permită să-ți dai seama, dar, repet, a fost o campanie foarte bine gândită și foarte bine executată. Oricum Kensington nu are nimic de ascuns, pentru că au anunțat că au făcut plângere penală.
– Ăsta e și motivul pentru care eu nu îi suspectez de rea-credință. Dar nu trebuia să semnaleze neregulile astea în momentul în care le-au aflat?
– Ba da. Ce vreau să zic este că puteau să treacă foarte ușor fără să fie observate. Plus că a mai fost un element. Cei care au deturnat campania pentru Călin Georgescu nu erau oameni implicați oficial în campania lui Călin Georgescu. Și e foarte greu de văzut. Va fi în interesul tuturor, inclusiv al lui Kensington, inclusiv al statului, să vadă exact cum s-a procedat.
– În ce măsură putem discuta de intervenția unui factor politic? Mă refer aici de la cineva de la PNL, care să fi fost el cel care a deturnat campania?
– Adică.
– Adică PNL avea un interes să-l tragă în jos pe George Simion ca să intre Nicolae Ciucă, motov pentru care l-au crescut pe Călin Georgescu. Ți se par valid acest scenariu?
– Teza poate fi validă, dar, dacă ne uităm că pentru sociologi, consultanți, ziariști, pentru public, explozia lui Georgescu a fost o surpriză, mi-e greu să o creditez. A fost un fenomen, o furie. Oamenii au avut și au vărsat o furie, un fenomen ce nu putea fi anticipat. Sondajele nu au prins acest val de furie.
– Dar poate fi un joc politic scăpat de sub control?
– Poate fi, dar eu spun așa, sincer, și eu dacă eram strategul PNL în această campanie, nu cred că îl ridicam pe Călin Georgescu, pentru că nu mă bazam că el va putea crește foarte mult. Au mai fost suveraniști în cursă care nu au crescut. Terheș a rămas în 1% cât avea de la bun început.
– A fost o campanie, așa cum spuneai, atipică. E prima dată când tehnologia de acest tip e folosită la acest nivel. Cum poți să controlezi chestia asta?
– Eu spun ceva și știu că a spus-o și Barbu Mateescu acum o săptămână și sunt fix de aceeași părere. Să nu uităm de războiul hibrid. Adică boții pot să îl crească pe Călin Georgescu și să fie comandați din România, Africa sau Rusia, dar mecanismele care au împins părți din campania lui Georgescu sunt mecanisme ale unui actor statal. Nu vreau să fiu eu avocatul statului român, dar chestia asta este evidentă.
– În concluzie?
– A fost o campanie atipică, pe un fond atipic, pe multă frustrare socială. Dacă vorbim de ruși, trebuie să spunem au umblat pe mecanisme și au împins un candidat, dar n-au votat. Au votat românii.
Este un principiu: nu poți fi manipulat, dacă nu vrei să fii manipulat. Eu spun nu a fost o campanie electorală și te rog să te uiți pe raportul NATO din 2021, la ce înseamnă războiul cognitiv.
– Ce înseamnă război cognitiv?
– Înseamnă, și acesta este un lucru demonstrat, că rețelele sociale îți reduc capacitatea de filtrare, de luare a deciziei. Practic tu nu mai iei decizia, pentru că ești mult mai ușor de manipulat. Și un om cu școală poate deveni ușor manipulabil. O metodă este „inundarea”, când îți dau de o sută de ori mesajul că ăla e cel mai bun. La un moment dat s-ar putea să-l crezi. Dacă inundă spațiul online cu 1.000 de conturi false nu stai să le verifici. Dacă aceste conturi spun că Georgescu este cel mai bun pentru a fi președinte, s-ar putea să te duci și tu pe partea asta.
