Atacul rușilor cu drone și rachete asupra Ucrainei din weekend a produs efecte la nivel european. Friedrich Merz a anunțat luni că țările UE, dar și SUA, au renunțat la limitările impuse ucrainenilor cu privire la armamentul prin care Ucraina poate lovi adânc în Rusia. Abordarea Germaniei pare să reflecte strategia impusă de noul guvern, anume de a deveni un lider veritabil în Europa, cu privire la domeniul apărării.
Agresiunea militară a Rusiei a produs reverberații puternice în toată Europa. Provocările aduse de noile amenințări au produs schimbări inevitabile. Astfel, statele europene au demarat un proces amplu de reînarmare.
Inițial, mai multe țări europene și-au manifestat reținerea față de acest demers, respectiv față de contracararea Rusiei. Au existat diverse motive, precum afacerile și resursele energetice pe care le cumpărau din acel stat.
Câteva astfel de exemple au fost chiar Germania și Franța, cele mai mari țări din Uniunea Europeană în privința populației. Acum, atitudinea celor două guverne este radical diferită.
De la declarațiile date de Emmanuel Macron în 2022, potrivit cărora Rusia nu ar trebui „umilită” pentru a se putea relua legăturile cu acea țară, Parisul este acum unul dintre principalii aliați ai Kievului.
În luna martie, când președintele american a sistat schimbul de informații între agențiile americane de spionaj și cele ucrainene, francezii au sporit atunci colaborarea cu Kievul, în încercarea de a diminua efectele negative ale deciziei lui Trump.
Franța le-a permis anul ucrainenilor inclusiv să folosească rachetele de rază lungă „SCALP” pentru a ataca ținte pe teritoriul rusesc. Totodată, aviația Kievului a primit și aeronave „Mirage 2000” tot din partea „Hexagonului”, pe care le-a folosit în diverse misiuni.
Germania, tot mai activă
La fel ca vecinii lor, nemții au avut un parcurs asemănător. Desprinderea a fost grea, având în vedere că, în 2021, Germania importa peste 50% din gazele sale naturale din Rusia.
După Cel de-al Doilea Război Mondial, nemții au avut o abordare strictă și limitată cu privire la livrările de armament peste hotare, sau prezența militarilor în alte țări.
Aliații occidentali au fost nevoiți să „tragă” mult de fostul cancelar Olaf Scholz pentru ca acesta să accepte trimiterea echipamentelor și tehnicii militare necesare. Spre exemplu, cancelarul a acceptat să își dea permisiunea cu privire la transferul către Ucraina a tancurilor „Leopard” numai după ce americanii s-au angajat să trimită și ei tancuri „Abrams” acolo.
Rheinmetall, colosul german producător de armament, a înregistrat o creștere semnificativă a activității pe fondul cererii mai mari generate de conflictul militar. Vânzările lor au crescut cu 36% în 2024, cu peste 9 miliarde de Euro, mai exact.
Specialiștii și soldații ucraineni au vorbit despre sistemele de apărare anti-aeriană „Flakpanzer Gepard” ca fiind cele mai eficiente în contracararea anumitor atacuri cu rachete și drone.
Olaf Scholz, în discursul său care a ajuns să fie cunoscut drept „Zeitenwende” (cuvântul în germană pentru „schimbare de vremuri”) imediat după atacul rusesc din februarie 2022, a anunțat atunci un plan de peste 100 de miliarde de euro pentru modernizarea și înzestrarea armatei germane, „Bundeswehr”. Germania urma să devină țara cu al treilea cel mai mare buget alocat apărării după SUA și China.
Timpul a trecut, iar promisiunile lui Scholz nu s-au concretizat la viteza cu care acesta anunțase. Friedrich Merz a făcut campanie pe promisiunea de a accelera demersurile acestea, iar după victoria sa s-au creat noi așteptări.
Zilele trecute, noul cancelar a participat la ceremonial dedicat primelor trupe germane care vor fi staționate permanent în străinătate după cel de-al doilea război mondial, în Lituania.
Merz a declarat luni că țările occidentale, inclusiv Statele Unite ale Americii, au ridicat restricțiile impuse Ucrainei cu privire la utilizarea rachetelor cu rază lungă pentru a lovi ținte din Rusia.
În ultimul an au existat dezbateri intense cu privire la acceptul Berlinului ca armata Kievului să primească și folosească rachetele „Taurus”. Din informațiile apărute, se părea că Scholz nu își dăduse acordul.
Declarația lui Merz a fost interpretată astfel ca o schimbare de optică și a confirmat promisiunile făcute. Unul dintre liderii social-democraților, formațiune din care face parte Scholz, a contrazis spusele cancelarului creștin-democrat.
Este vorba despre ministrul de Finanțe, care a punctat că permisiunea fusese acordată de mai multe luni. Merz a ieșit astăzi public și a confirmat informația respectivă, probabil din dorința de a nu isca un scandal politic cu partenerii de coaliție.
Dacă britanicii, francezii și americanii anunțaseră încă din toamna trecută că și-au dat acordul pentru astfel de operațiuni, nemții niciodată nu îl făcuseră public, de aici și confuzia generată de cancelar.
Următorul pas
Rolul din ce în ce mai activ pe care și-l asumă Germania s-a văzut și la reuniunea din aprilie a grupului de la Ramstein, anume țările care susțin cu tehnică militară Ucraina.
Acolo, nemții au promis 4 sisteme de apărare aeriană „IRIS-T”, 300 de interceptoare, 30 de rachete „Patriot”, 15 tancuri „Leopard-1”, 25 de vehicule de luptă blindate „Marder” și 100 000 de obuze.
În plus, s-au pus bazele la acea întâlnire inclusiv pentru o coaliție de țări care să gestioneze războiul electronic, anume atacurile cibernetice, sau operațiunile de hacking. Germania și asumat poziția de leadership în cadrul acesteia.
Toate acestea vin în contextul discuțiilor și dezbaterilor privind o eventuală reducere a prezenței și a rolului forțelor americane pe continentul european. Cel mai recent, JD Vance a vorbit, săptămâna trecută, la academia navală a Marinei americane, despre o schimbare de strategie în acest sens.
Dincolo de toată retorica, primele semne au început să apară la scurt timp după preluarea mandatului de către Donald Trump. Mai exact, SUA a renunțat la rolul său de coordonare a coaliției „Ramstein”, poziție pe care și-a asumat-o Marea Britanie, un aliat major al Ucrainei pe continentul european.
Momentan, conducerea americană nu și-a asumat concret nicio retragere de trupe din Europa, ci doar s-a vehiculat despre un anumit calendar, pe o perioadă de câțiva ani, în care să aibă loc un astfel de proces.
Este foarte posibil, conform anumitor analiști, ca speculațiile să fie de fapt o tehnică de negociere prin care Trump să îi forțeze pe europeni să cheltuie și mai mult pe apărare. Deja, Mark Rutte a precizat că va oficializa la Summitul NATO de la Haga, din iunie, propunerea ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare.
Întrebarea pusă de mulți însă este și cum se vor cheltui fondurile suplimentare, mai exact de unde să se facă noile achiziții de armament. Uniunea Europeană a adoptat marți în consiliul miniștrilor planul „SAFE”, prin care 150 de miliarde de euro vor fi alocați cu acest scop.
A existat propunerea că noile arme să fie cumpărate și produse în Europa, fapt care a stârnit o reacție din partea Washingtonului, care dorește să rămâne în continuare principalul furnizor de tehnică militară pentru Europa.
Nemții au simțit și ei oportunitatea de a profita de pe urma incertitudinii generate de americani și încearcă astfel să se plaseze drept o alternativă viabilă și eficientă. Printre măsurile pe care ar urma să le adopte, că să capteze cât mai mulți cumpărători, ar urma ca țările europene să cumpere echipamente și tehnică nemțească în aceleași condiții precum propria lor armată, „Bundeswehr”.
