Autoritățile poloneze au doborât azi- noapte mai multe drone rusești care au pătruns în spațiul aerian al țării, în timpul atacului aerian asupra Ucrainei. Evenimentul are loc în contextul în care Rusia se pregătește să găzduiască exercițiile militare „Zapad”, la care iau parte militari din mai multe țări urmând ca militarii mai multor țări să ia parte la ele.
O nouă provocare majoră din partea Rusiei, după ce incursiunea dronelor în spațiul aerian al Poloniei a dus la o reacție clară din partea Varșoviei, armata doborând mai multe ținte care au pătruns în spațiul aerian.
Deși nu este nicidecum prima dată când dronele Rusiei violează spațiul aerian al unei țări NATO, existând nenumărate exemple în care România, Polonia și Lituania au fost vizate, răspunsul a fost diferit de data aceasta.
De obicei, dronele fie dispăreau, fie se prăbușeau pe teritoriul țării al cărui spațiu aerian a fost violată, fără o asumare publică a incidentului din partea statului respectiv.
De data, Polonia a declarat explicit că a lovit țintele respective. Autoritățile de la Varșovia au precizat că un număr mare de drone au pătruns în spațiul aerian, imaginile de pe radare confirmând incursiunea.
TVP, televiziunea națională a Poloniei, raportează că una dintre drone s-a prăbușit la Mniszkow, în centrul țării, la peste 250 de kilometri de la granița cu Belarus, după ce a rămas fără combustibil.
Președintele Karol Nawrocki a vorbit despre invocarea Articolului 4 al Tratatului NATO, care prevede că o țară poate să convoace Consiliul Nord-Atlantic pentru consultări, oricând consideră că integritatea teritorială, independența sau siguranța sa este amenințată.
Rusia își etalează forța în fața participanților și rivalilor
De pe 12 până pe 16 septembrie, vor avea loc în Belarus exercițiile militare „Zapad”, în coordonare cu Rusia. Încă din 1999, cele două țari aliate au organizat exercițiul, de regulă, o dată la patru ani.
„Zapad” a fost deseori un prilej pentru Rusia de a încerca să insufle teamă vecinilor săi din NATO, ducând la o anxietate sporită pe tot flancul estic al Alianței Nord- Atlantice.
Ultima dată, exercițiile „Zapad” au avut loc în toamna lui 2021. Atunci, aproximativ 200.000 de militari au luat parte la ele, exersând și simulând invadarea Ucrainei, care a avut loc loc peste doar câteva luni.
Rusia s-a folosit de pretextul acestor exerciții militare pentru a staționa contingentul masiv de trupe în Belarus, la granița cu Ucraina, cu care a atacat apoi Kievul în februarie 2022, dinspre țara condusă de Aleksandr Lukașenko.
În timpul „Zapad 2009”, Rusia a simulat atunci un atac nuclear asupra Varșoviei, în ciuda faptului că, în mod oficial, exercițiile militare respectiv au doar scop defensiv, cel puțin la nivel declarativ.
La ediția de anul acesta, 21 de țări ar urma să fie implicate. Alături de Rusia și Belarus, vor fi militari din Bangladesh, Burkina Faso, Congo, Mali, India, Iran, Niger și Tadjikistan. Totodată, vor fi prezenți și observatori militari din Cambodgia, China, Cuba, Kazahstan, Mongolia, Myanmar, Nicaragua, Coreea de Nord, Pakistan, Serbia, Thailanda, Emiratele Arabe Unite și Uzbekistan.
Presa din India a scris despre detașamentele care vor reprezenta țara la Zapad. Mai exact, de astăzi până pe 16 septembrie, 65 de militari ai forțelor aeriene indiene vor fi staționați la o bază din Nizhny Novgorod. Totodată, alți 57 de infanteriști indieni vor lua parte la exerciții, urmând ca fiecare ramură a forțelor militare (terestre, aeriene, navale), să fie reprezentate și de alți oficiali.
Pentru establishmentul de la Kremlin, coordonarea atacului asupra Ucrainei de aseară și incursiunii în spațiul aerian al Poloniei, cu vizita tuturor acestor delegații militare străine pentru exercițiile militare, a fost prilejul perfect de a demonstra dorința de a induce teamă asupra țărilor de pe Flancul estic, cât și a întregii Alianțe Nord-Atlantice.
Provocările Moscovei erau așteptate
În urmă cu doar două zile, ministrul adjunct al Apărării în Lituania, Tomas Godliauskas, a dat un interviu cu publicația „Politico” în care a declarat că „exercițiile lângă granițele UE și NATO trebuie tratate cu mare seriozitate.”
Godliauskas a mai spus că atât statele în sine, cât și Comandamentul NATO, sunt foarte atente și urmăresc îndeaproape tot ce se întâmplă. „Lituania și cu aliații noștri sunt pregătiți, uniți și gata să răspundă, dacă este necesar.”
Acesta a anticipat, totodată, diverse provocări din partea Rusiei, precizând că aliații dispun de capacitatea de a distinge între pericole reale și eventuale „accidente”. Important de punctat este că Godliauskas a declarat că este nerealist să ne așteptam ca Rusia să NU încerce incursiuni aeriene.
Într-adevăr, aseară s-a văzut că aliații NATO s-au coordonat bine, existând o strategie prestabilită tocmai fiindcă se prezuma că vor exista noi tentative de provocări în aceste zile.
Forțele aeriene din Olanda au trimis mai multe aeronave F-35, alături de o navă de realimentare, participând la operațiunea defensivă contra dronelor. Totodată, o aeronavă militară italiană din Estonia a fost redirecționată către Polonia.
Ca parte a exercițiilor „Zapad”, militari ruși bieloruși urmează să fie staționați inclusiv la doar câteva zeci de kilometri de Coridorul Suwalski, considerat a fi „călcâiul lui Ahile” al NATO. Acesta se află la granița dintre Lituania și Polonia, fiind o zonă puțin populată, înconjurată pe de o parte de Belarus, și de cealaltă parte de enclava rusească Kaliningrad.
Serviciul de informați militare al Lituaniei se așteaptă ca doar 30.000 de soldați să participe anul acesta, o bună parte din militarii ruși fiind angrenați în Ucraina în acest moment. În schimb, cei care se ocupă de „Zapad” au declarat că doar 13.000 de soldați vor lua parte.
Cu toate acestea, The German Council on Foreign Relations afirmă că Rusia organizează în paralel alte trei exerciții militare țările din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO – Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan), aceasta fiind de fapt o „perdea” pentru a mască numărul real de militari participanți.
De ce Polonia și nu țările Baltice
Pe hârtie, Lituania, Letonia și Estonia sunt ținte mult mai ușor de intimidat decât Polonia, care are una dintre cele mai mari armate ale Europei. Cu toate acestea, rușii au ales fix Polonia pentru incursiunea de drone. Întrebarea este de ce? Ce mesaj vrea să transmită Moscova?
Zilele trecute, noul președinte polonez, Karol Nawrocki, a fost primit la Casa Albă de Donald Trump, după ce actuala administrație americană l-a susținut fățiș pe Nawrocki la alegerile prezidențiale.
La întrevederea cu omologul polonez, Donald Trump a declarat că este alături de Varșovia „până la capăt” și că va ajuta Polonia să se protejeze de amenințări. În plus, el a adăugat că nu va retrage niciun soldat american din Polonia, confirmând în schimb că există această posibilitate în legătură cu alte țări.
Declarațiile clare de susținere a Poloniei pot fi o explicație pentru atacul dronelor rusești.
O altă explicație ar putea fi negocierile complicate pentru pace în Ucraina și amenințările cu noi sancțiuni la adresa Rusiei, formulate de Donald Trump, în cazul în care Kremlinul nu acceptă să un acord. Este posibil ca Rusia să fi dorit să transmită un mesaj fără echivoc prin acest atac.
Mesajul este că Rusia este pregătită să continue războiul în Ucraina, și chiar să își intensifice amenințările la adresa țărilor NATO de pe Flancul estic, testând, astfel, angajamentul NATO, dar și al Americii lui Trump, în special în cazul Poloniei.
Credibilitatea lui Trump, care și așa nu este ridicată pe plan extern, este pusă sub semnul întrebării prin astfel de operațiuni. Scopul nu este doar prejudicierea imaginii SUA în rândul aliaților, ci, mai ales, de a induce teama în rândul populației din țările Flancului estic că nu vor fi apărate în cazul în care vor fi invadate.


















