Riscul ca Franța să rămână iar fără premier cu puteri depline este foarte mare. Prim-ministrul François Bayrou, care actualmente conduce un guvern minoritar, angajează răspunderea guvernului pentru trecerea noului buget, care ar economisi cheltuieli totale de aproape 44 de miliarde de euro. Partidele de opoziție, atât extrema dreaptă, cât și formațiunile stângiste, anunță că vor vota împotriva guvernului, pe 8 septembrie, iar liderii cer acum organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
Criza politică din Franța este fără sfârșit. Premierul centrist François Bayrou, susținut de alianța „Ensemble” (alcătuite din partidele macroniste) și de republicanii de centru-dreapta, pare a-și fi semnat propria sentință prin ultimul demers.
Luni, acesta a anunțat că îi va convoca pe parlamentari pentru o sesiune legislativă extraordinară pe 8 septembrie, angajând răspunderea guvernului pentru trecerea noului proiect de lege a bugetului.
Bayrou argumentează că miza proiectului este însăși supraviețuirea națiunii franceze, problema deficitului bugetar excesiv devenind tot mai stringentă în „Hexagon”.
Prin noua lege, premierul prevede că aproximativ 43,8 miliarde de euro vor fi economisiți, reducând astfel deficitul bugetar de la 5,4 % din PIB la 4,6%, acest nou prag fiind oricum deasupra limitei de 3% impusă de Uniunea Europeană.
Marea problemă pentru aliatul lui Macron este faptul că guvernul actual reprezintă o coaliție minoritară, cu „Ensemble” și republicanii având nevoie fie de sprijinul Rassemblement National (RN, fostul Front Național), sau a Partidului Socialist (centru-stânga) pentru a supraviețui moțiunii de cenzură și a putea adopta legi.
Votul decisiv din Parlament va avea loc cu doar două zile înaintea „blocadei naționale”, de pe 10 septembrie. În social media o propunere a căpătat amploare în ultimele zile: un boicot în masă, în care francezii să nu meargă la muncă. Scopul ar fi acela de a bloca țara pentru o zi, pentru a se opune propunerii bugetare a premierului.
Printre măsurile pentru 2026 gândite de guvern se numără inclusiv renunțarea la două zile libere legale, pentru care salariații statului ar urma să nu primească nicio compensație, aceasta fiind, de altfel, și propunerea care i-a determinat pe liderii RN să își declare intenția de a vota contra lui Bayrou.
Se cer noi alegeri parlamentare
Actuala configurație parlamentară datează din vara anului trecut, când președintele Macron s-a folosit de prerogativa prezidențială de a solicita organizarea de alegeri legislative anticipate.
Având un guvern minoritar încă din 2022, când avuseseră loc alegerile la termen, liderul de la Palatul Élysée a sperat vara trecută că se va putea folosi de panica stârnită de victoria RN la europarlamentare, pentru a recăpăta majoritatea în Parlament.
În turul al doilea al parlamentarelor, după ce s-au format inclusiv alianțe între candidații „Ensemble” și „Nouveau Front Populaire” (NFP, blocul electoral al partidelor de stânga și extremă stânga), RN s-a clasat doar pe poziția a treia.
Cu toate acestea, alianța „Ensemble” a pierdut multe mandate față de 2022, principalii beneficiari fiind partidele din NFP, cel mai mare bloc electoral în noua legislație.
Macron a apelat inițial la republicanii gaulliști, care l-au dat inclusiv pe premierul Michel Barnier, sprijiniți fiind și de formațiunea RN, condusă de fosta contracandidată a lui Emmanuel Macron din 2017 și 2022, Marine Le Pen.
După doar trei luni, guvernul Barnier a picat. Macron l-a numit pe François Bayrou premier în decembrie, cu „Ensemmble” și republicanii rămânând la guvernare, de data aceasta bazându-se și pe sprijinul Partidului Socialist, pe care au reușit să îl „rupă” de gruparea de extremă stânga „La France Insoumise” (LFI), principalul lor partener din alianța Nouveau Front Populaire.
Acum, cu soarta guvernului devenind tot mai clară, LFI, cel mai vocal partid din opoziția parlamentară împotriva lui Macron, cere organizarea de noi alegeri. Întrucât a trecut un an de la precedentul scrutin, președintele poate să ceară organizarea unui nou vot, în conformitate cu Constituția. Un astfel de apel a fost făcut și de Jordan Bardella, una din figurile importante din RN. Conform unui sondaj Elabe, 69 dintre respondenți ar susține organizarea unor noi alegeri.
Tensiuni între Le Pen și Bardella?
În urma condamnării din martie pentru deturnarea unor fonduri europene, Marine Le Pen a primit o interdicție de a mai candida pentru funcții publice pe o perioadă de cinci ani.
Politiciana a făcut apel, în speranța de a obține atât anularea interdicției, cât și a sentinței sale de patru ani, dintre care doi cu executare. Momentan însă, întrucât sentința este executorie, interdicția rămâne valabilă. Așadar, în cazul în care s-ar organiza acum noi alegeri parlamentare, Marine Le Pen nu ar putea candida iar pentru a fi realeasă în Adunarea Națională (camera inferioară a Parlamentului francez).
Surpriza a venit când Bardella l-a somat pe președinte să organizeze noi alegeri parlamentare, fiind un gest de sfidare al colegei sale și cea care l-a propulsat, Marine Le Pen.
Tensiunea dintre cei doi este vizibil în creștere. Chiar dacă Le Pen a renunțat la șefia partidului în favoarea lui Bardella, aceasta rămânea candidatul formațiunii pentru alegerile prezidențiale din 2027.
Din cauza interdicției, ar rămâne și fără această nominalizare prezumptivă, cu speculații că Jordan Bardella ar dori el o candidatură în locul ei. Momentan, nu au existat certuri la nivel public, fiind vorba mai multe de un „război din culise”.
În fața presei, au existat doar anumite declarații și gesturi care să trădeze intențiile reale ale fiecăruia. Marine Le Pen continuă să i se adreseze lui Bardella drept „premierul meu”, indicând că în eventualitatea în care câștiga prezidențialele, pe acesta îl va numi la Hôtel de Matignon. Evident, este o adresare oarecum ostentativă la adresa lui Bardella ca nu cumva să se gândească să candideze el în locul ei.
De partea cealaltă, vedem cum tânărul europarlamentar încearcă să o „lase în offside” pe Le Pen, anume fără funcția actuala, dorind să îi micșoreze influența în partid. Presa franceză a vorbit despre mișcările de perspectivă făcute de acesta în vederea candidaturii sale din 2027. Mai exact, el căută o apropiere de publicul și electoratul tradițional de centru-dreapta al republicanilor, fiind conștient de nevoia de a obține voturile lor pentru a triumfa într-un eventual tur doi. În acest sens, el a avut o întâlnire inclusiv cu fostul președinte Nicolas Sarkozy.
S-a cerut și demisia lui Macron
Conform aceluiași sondaj de la Elabe, 67% din francezi ar vrea ca președintele Macron să își dea demisia. Politicienii au sesizat și ei cifra și au început deja apelurile la demisie.
Cel mai vehement este Jean-Luc Mélenchon, liderul LFI. Acesta a declarat că va depune inclusiv o cerere la Adunarea Națională de suspendare a lui Emmanuel Macron din funcție, însă este conștient de faptul că sorții de izbândă sunt mici.
Complexitatea unei asemenea proceduri este dată de prevederile constituționale, care, de facto, împiedică orice astfel de tentativă de suspendare. Astfel, dacă președintele nu vrea să renunțe, atunci șansele ca el să fie forțat să plece sunt mici.
Au venit apeluri inclusiv din partea republicanilor, partidul aflat la guvernare alături de blocul macronist. Jean-François Copé, fostul președinte al formațiunii, a făcut o paralelă cu Charles de Gaulle, care și-a dat demisia după ce referendumul privind modificarea Constituției din 1969 a eșuat.
La prima vedere, poate părea surprinzător că leadershipul RN nu este mai vocal în cererea demisiei lui Macron. Conform presei franceze, aceștia ar prefera mai degrabă ca Macron să își ducă mandatul până la capăt, guvernele sale luând măsurile de austeritate, pentru ca ei să vină peste doi ani la putere, când deja economia ar urma să își mai revină de pe urma austerității.
Cât despre Emmanuel Macron, acesta pare hotărât să continue. Sursele „Politico” afirmă că Macron nu doar că nu ar vrea să își dea demisia, dar pare hotărât nici să nu mai organizeze noi alegeri parlamentare. În schimb, el ar urma să nominalizeze un nou premier care să încerce să încropească iar o majoritate în actuala configurație. Se pare că Sebastien Lecornu, actualul ministru al Apărării, ar fi următoarea nominalizare pentru funcție de prim-ministru.
