Statul american a intrat în primul său „government shutdown” din 2018 încoace, din cauza eșecului celor două camere ale Congresului de a trece o nouă lege a bugetului. Efectele sunt considerabile, instituțiile statului fiind nevoite să funcționeze la capacitate redusă. Se estimează că, pe perioada cât nu va exista nicio nouă lege în vigoare, aproximativ 750 de mii de angajați ai statului (40% din cei care lucrează pentru guvernul federal) vor fi trimiși în concediu fără plată, neexistând bani pentru salariile lor.
Guvernul federal de la Washington a rămas fără bani, după ce republicanii și democrații nu au căzut de acord cu privire la votarea unei noi legi în cele două camere ale Congresului, care să asigure bugetul statului american.
O lege menită să atenueze situația și să asigure o prelungire temporară a vechilor prevederi bugetare a fost aprobată în Camera Reprezentanților, camera inferioară a Congresului, dar nu a trecut și de Senat.
Deși republicanii au o majoritate în ambele Camere ale Legislativului, problema este chiar la Senat, unde s-a blocat noua inițiativă, ei având nevoie de votul a minim șapte democrați pentru a obține o majoritate calificată de 60 de voturi din 100, asta dacă toți senatorii republicani (53) votează în favoarea proiectului.
Întrucât nu mai sunt suficienți bani disponibili, diverse instituții ale statului american vor trebui să funcționeze la capacitate redusă. În esență, serviciile esențiale, precum armata, sistemul de sănătate etc. vor rămâne funcționale, fiind afectate agențiile considerate oarecum „secundare”.
Nu este prima oară în istorie când se întâmplă așa ceva, existând diferite precedente. Cel mai recent exemplu este din 2018, atunci când Donald Trump se afla la primul mandat.
Marea miză pentru actorii politici în astfel de perioade este să nu fie percepuți drept sursa blocajului. În acest sens, dacă o anumită formațiune sau politician este considerat a fi motivul pentru care s-a ajuns la un „government shutdown”, asta se reflectă și în sondajele de opinie. Așa a fost cazul și în 2018, când Trump și republicanii au avut de suferit.
Partidele nu vor „government shutdown”
Ultima oară când s-a ajuns la această situație delicată a fost și cea mai lungă perioadă fără o lege a bugetului în vigoare: 35 de zile.
Tocmai fiindcă precedentul „government shutdown” a fost totalmente nepopular în rândul populației per ansamblu, congresmenii de la ambele partide au făcut tot posibilul pentru a evita o astfel de situație.
Predecesorul lui Mike Johnson la șefia Camerei Reprezentaților, Kevin McCarthy, și-a pierdut funcția tocmai în contextul votării unei noi legi de buget pentru a evita un „government shutdown”.
Atunci, în octombrie 2023, a fost prima dată în istoria Camerei Reprezentanților când aleșii au votat pentru destituirea liderului lor. În mod istoric, schimbarea de lideri avea loc doar după învestirea noului Congres, în funcție de rezultatul de la alegeri.
În toamna lui 2023, o parte din reprezentanții republicani care aparțineau de „Freedom caucus” (gruparea intra-parlamentară cea mai apropiată de președintele Trump), în frunte cu Matt Gaetz (vizat de o anchetă parlamentară a lui McCarthy cu privire la conduita sa inacceptabilă față de mai multe minore) s-au hotărât să i se opună liderului, folosind pretextul că propunerea de buget a lui McCarthy creează un deficit bugetar prea mare. Aceștia doreau de fapt debarcarea lui și instalarea unui nou lider din cadrul „Freedom caucus”.
Întrucât regulamentul cu privire la destituirea liderului Camerei Reprezentaților fusese modificat chiar de McCarthy, fiind una din concesiile făcute de el pentru a obține suficiente voturi din partea aripii radicale a republicanilor, Matt Gaetz a putut iniția foarte ușor un vot în plenul Camerei pentru a-l da jos.
Kevin McCarthy a crezut și a sperat că se va putea baza pe măcar o parte din colegii democrați pentru a-l salva, aceștia ajutându-l de mai multe ori inclusiv cu privire la trecerea bugetului (tocmai pentru a se evita un shutdown). Aceștia nu l-au ajutat însă deloc, democrații cu toții votând alături de cei câțiva rebeli republicani pentru destituirea sa. Formațiunea de stânga spera că scandalul se va prelungi până la expirarea legii bugetului iar republicanii vor fi văzuți drept vinovați, din cauza scandalului lor intern.
În cele din urmă, Mike Johnson a fost ales lider de către republicani, el fiind considerat o variantă de compromis între radicalii de dreapta și aripa moderată a partidului. Partidul era presat de termenul de expirare a legii bugetului și posibilitatea unui „government shutdown”, astfel că s-a recurs la el pentru a evita situația neplăcută.
Cauzele actualului blocaj
Donald Trump și Partidul Republican își doresc să îi portretizeze pe democrați drept responsabili pentru actualul „shutdown”. De cealaltă parte, opoziția încearcă să dea vina pe republicani, spunând că au fugit de la Washington, în ziua expirării legii bugetului, pentru a împiedica orice negocieri.
Partidul Democrat a apelat la un calcul riscant. Deși încearcă să îi portretizeze pe republicani drept responsabili, aceștia își asumă însă neadoptarea de către Senat a propunerii legislative, argumentând că luptă pentru accesul la sistemul de sănătate a milioane de americani.
Concret, democrații se opun propunerilor republicane, din noua lege de bugetare, de tăiere a subvențiilor pentru anumite categorii sociale în ceea ce privește anumite servicii medicale. Totodată, democrații doresc eliminarea anumitor tăieri bugetare făcute de Administrație Trump Programului de asigurări medicale „Medicaid”, adoptat pe vremea lui Barack Obama, și anumitor agenții de sănătate.
Strategia Stângii americane este de a forța respectivele concesii din partea republicanilor, acceptând tacit că merită să își asume riscul unui „government shutdown”, întrucât alegătorii ar susține măsurile propuse de ei.
Trump a apelat și el la o tactică asemănătoare în decembrie 2018, la precedentul „shutdown”. Atunci, el și-a asumat, mult mai explicit decât o fac democrații acum, neadoptarea unei noi legi a bugetului întrucât nu asigura finanțarea zidului de granița cu Mexic. Practic, el le-a dat ordin republicanilor din Congres și nu voteze legea bugetului. Președintele a considerat atunci că va avea de câștigat, deoarece alegătorii au susține întărirea graniței de la sud.
Acesta a fost nevoit să își flexibilizeze poziția, după ce a scăzut drastic în sondaje, din cauză că era perceput drept cel care a împins țara în acea situație. În noiembrie 2018, republicanii pierduseră fără dubiu alegerile pentru Camera Reprezentanților („Mid-terms”, de la jumătatea mandatului prezidențial), iar abordarea lui Trump nu a făcut decât să le afecteze și mai mult imaginea.
Președintele nu a fost mulțumit nici după după trecerea noii legii bugetului, în februarie 2019, dar, decât să forțeze un „government shutdown” și, astfel, să afecteze direct veniturile atâtor angajați la stat, a declarat o urgență națională la granița de sud și a obținut astfel fondurile necesare.
Marea necunoscută de acum, la fel ca și cu alte ocazii, este legată de durata impasului. Nu există nicio regulă clară cu privire la cât și cum se va negocia. Cumva, partidele sunt ghidate de percepția publică și, dacă văd că lumea e sătulă de „shutdown”, atunci se ajunge la un compromis în cele din urmă. Rămâne de văzut cât vor forța democrații cu actualul blocaj și dacă republicanii vor rămâne impasibili la cerințele opoziției.


















