După ce chinezii au redus exporturile de metale rare către SUA, contrar acordului din iunie de la Geneva, Donald Trump amenință cu impunerea unei cote a tarifelor vamale asupra importurilor din țara asiatică de 100%. Între timp, pe măsură ce Beijingul „joacă tare” cu Washingtonul, economia chineză dă semne de îngrijorare. Deflația înregistrată în luna septembrie este cauzată de scăderea cererii agregate, pe fondul diminuării consumului.
Războiul comercial dintre Statele Unite și China se intensifică, iar economia țării comuniste nu se află în cel mai bun moment al său. Donald Trump invocă iar o posibilă creștere a taxelor vamale.
Președintele american s-a declarat nemulțumit în legătură cu faptul că exporturile de metale rare din China, materii esențiale pentru tehnologia de ultimă generație, au scăzut în loc să crească, așa cum fusese stabilit în Acordul de la Geneva, din iunie.
Atunci, delegațiile chineze și americane au agreat o serie de prevederi. SUA s-au angajat la o plafonare a 30% a cotei tarifelor vamale asupra importurilor din China, în timp ce Beijingul a fost de acord cu impunerea doar a unei taxe de 10% asupra produselor americane.
Totodată, administrația Trump a promis atunci că va relaxa o parte din măsurile dure, luate în primăvară, de restricționare a accesului studenților chinezi la facultățile din SUA, iar, în schimb, China urma să reia și să crească nivelul exporturilor de metale rare către SUA.
Cu puțin timp înaintea unui summit între Donald Trump și Xi Jinping, programat la finalul lunii în Coreea de Sud, pare însă că relația bilaterală se răcește tot mai mult, ceea ce ar putea duce la anulare a întâlnirii.
După ce a ieșit public pentru a-și exprima nemulțumirea față de China pentru nerespectarea angajamentului luat, președintele american a anunțat că va impune tarife vamale suplimentare de 100% produselor chinezești, peste cota deja existentă de 30%.
Scott Bessent, secretarul Trezoreriei americane (echivalentul ministrului de Finanțe), a precizat că deja se află în contact cu vicepremierul chinez, He Lifeng, pentru a preveni o escaladare a războiului comercial, urmând să aibă loc o întâlnire între cei doi în săptămânile următoare.
Economia chineză tremură
Este foarte interesant de observat că momentul în care s-ar putea reaprinde tensiunile comerciale între China și SUA este cel în care economia țării comuniste trece printr-un moment delicat.
Concret, este vorba despre fenomenul deflației, care s-a înregistrat în China, în luna septembrie. Deflația este termenul folosit pentru situația când prețurile bunurilor și serviciilor scad, respectiv opusul inflației.
La prima vedere, o astfel de situație pare a fi ideală, mai ales în contextul în care multe țări s-au confruntat cu o inflație galopantă, dar lucrurile nu stau chiar așa. Este nevoie de o analiză atentă a cauzelor.
Există două situații când se înregistrează deflație. Prima dintre ele se referă la momentul când cererea agregată la nivelul populației unei țări scade, cum este și cazul Chinei acum.
Cererea agregată este compusă din consum, investiții, cheltuielile guvernului și exporturile nete. În China s-a observat însă o scădere a consumului, ceea ce a dus implicit și la scăderea cererii agregate.
Deflația poate apărea și atunci când are loc o creștere a ofertei agregate, anume totalitatea bunurilor și serviciilor produse și scoase la vânzare într-o anumită economie.
Aceasta este ceea ce se cheamă „deflația bună”, întrucât este vorba despre o creștere a productivității unei economii, care se translatează și într-o creștere a PIB-ului real. Tocmai datorită creșterii ofertei de produse de pe piață are loc și o deflație, sănătoasă, firmele scăzând prețurile de vânzare pentru a putea atrage clienți având în vedere noul preț de pe piață.
Îngrijorare la Beijing
Ei bine, în cazul Chinei, așa cum s-a menționat adineaori, este vorba în principal despre o „deflație rea”, anume scăderea cererii agregate, combinată însă și cu o supracapacitate a ofertei. Mai exact, se înregistrează o scădere a consumului, iar în același timp oferta pe piață este excedentară nevoilor actuale.
Se pare că nici sărbătorile din ultima vreme și Ziua Națională a Chinei, pe 1 octombrie, nu au putut opri scăderea consumului, ci doar, cel mult, să îl încetinească.
Consumul este direct legat de venitul disponibil al familiilor sau al oamenilor într-o economie. Astfel zis, chinezii au mai puțin bani de cheltuit. Drept consecință, pentru a putea totuși să își vândă produsele și, astfel, să își minimalizeze pierderile, firmele sunt nevoite să își reducă prețurile, ceea de duce la acest scenariu nedorit, de deflație.
Există însă și o consecință bună în toată această vâltoare, confirmată de statistici. Este vorba despre exporturi. Atunci când o economie trece printr-o perioadă de deflație, produsele de export devin tot mai atractive pentru cumpărătorii de afară, întrucât sunt mai ieftine.
În luna septembrie, China a înregistrat într-adevăr o creștere a exporturilor, foarte probabil corelată și cu această deflație. Oarecum ironic, creșterea nu s-a resimțit și la nivelul metalelor rare, ceea ce a produs nemulțumirea din partea SUA.
Așa cum a fost menționat mai devreme, atât consumul cât și exporturile nete sunt două din elementele care alcătuiesc cererea agregată. În ciuda creșterii exporturilor, acest aspect nu a putut compensa însă pierderile înregistrate la nivelul consumului, ceea ce a dus, per total, la o scădere a cererii agregate.
Ce vor face liderii comuniști?
Conform Reuters, oficialii chinezi sunt îngrijorați de fenomenul deflației, mai ales că scăderea consumului persistă deja de câteva luni. Se pare însă că decidenții chinezi se tem de a lansa un pachet mare de stimulare a economiei, de teama de a nu crea o „bulă” pe piața bursieră care apoi să se „spargă, cum a fost cazul în 2015.
Zichun Huang, economist la Capital Economics, a declarat pentru Reuters că se așteaptă ca deflația să continue și la anul. În mai, China a redus ratele de referință ale dobânzii, respectiv a „injectat” masiv lichidități în piață, tocai pentru a contracara fenomenul. Nu este exclus ca astfel de măsuri să fie luate din nou, existând astfel semne din partea Băncii Centrale.
Așadar, conducerea de la Beijing se află într-un moment delicat, fiind nevoită pe de o parte să contracareze problemele economice interne și să poarte negociere dure cu SUA în același timp. Orice eventuală creștere a tarifelor vamale de către SUA ar putea afecta evident exporturile, ceea ce nu ar face decât la o înrăutățire a situației financiare a țării asiatice.
