La nivel declarativ, întâlnirile de luni de la Casa Albă au decurs bine. Europenii s-au arătat a fi fericiți de posibilitatea ca SUA să contribuie cu garanții de securitate pentru Ucraina. Zelenski a anunțat achiziționarea de echipament militar din Statele Unite, în schimbul promisiunilor lui Donald Trump. Rămâne încă neclar cât teritoriu ar trebui să cedeze Ucraina. Presupusa voință a rușilor de a negocia cu bună-credință pentru încheierea acordului, așa cum pretinde Trump, nu este una reală.
Marele eveniment de ieri de la Casa Albă s-a încheiat după ore întregi de discuții. Mai întâi au sosit cei șapte lideri europeni de țări sau organizații (UE și NATO), care au stat separat, în așteptarea întâlnirii de gradul de zero dintre Donald Trump și Volodmir Zelenski.
Președintele ucrainean a fost bine primit de data aceasta în Biroul Oval de către liderul american, care nu a negat posibilitatea ca SUA să ofere garanții de securitate țării sale, unul din principalele obiective ale Kievului.
Sesiunea de întrebări din partea presei a fost urmată de o discuție între delegațiile americane și ucrainene, cu harta la zi a frontului în prim-plan. Legat de schimbul de teritorii, Trump nu a exclus varianta aceasta în fața jurnaliștilor.
Întâlnirea în nouă (cei șapte lideri europeni, plus Zelenski și Trump) a fost precedată de scurte declarații din partea fiecăruia. Trump a părut în continuare „sub vraja lui Putin”, precizând că crede sincer în intenția liderului de a Kremlin de a încheia cât mai repede conflictul. Șeful de la Casa Albă s-a lăudat cu „magnitudinea” discuțiilor de ieri, cu atâția lideri străini de calibru prezenți.
Zelenski s-a declarat mulțumit de întrevederea cu administrația Trump, precizând că principala temă de discuții a fost legată de garanțiile de securitate.
Au fost câteva idei care au ieșit în evidență din spusele liderilor europeni. Giorgia Meloni, premierul italian, a confirmat într-o bună măsură dorința conducerii americane de a oferi garanții de securitate de tipul Articolului 5 din Tratatul NATO, mulțumindu-i lui Trump.
Cancelarul german, Friedrich Merz, a insistat asupra nevoii unui armistițiu, o încetare a focului, ieșind în evidență cu un mesaj diferit al celorlalți. Însuși Trump era hotărât să îi ceară lui Putin o astfel de măsură, înaintea summitului din Alaska. Însă, după ce s-a văzut cu acesta, președintele american și-a schimbat radical abordarea și a subliniat că susține obținerea directă a unui acord de pace, fără încetarea prealabilă a focului.
Emmanuel Macron, care a stat lângă Trump atât în poza de grup, cât și la masa negocierilor, a punctat că nu este vorba doar despre securitatea Ucrainei, ci a întregii Europe.
Certitudini
Principala idee cu care rămânem după discuțiile de ieri este faptul că SUA într-adevăr se arată dispusă de a contribui cu garanții de securitate, nefiind doar un zvon sau o strategie al lui Trump de a-l intimida pe Vladimir Putin. Trebuie amintit că Ministerul de Externe de la Moscova a ținut să comunice, chiar în timpul discuțiilor de la Casa Albă, că Rusia nu este de acord cu prezența unor trupe NATO pe teritoriul Ucrainei.
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a confirmat pentru Fox News că într-adevăr s-a discutat ieri cu Trump despre un astfel de angajament, însă nu s-a vorbit nimic despre trimiterea unor trupe în Ucraina. Foarte posibil, militari „Coaliției voinței” ar putea fi staționați în țările vecine cu Ucraina.
Președintele ucrainean a elaborat asupra subiectului după încheierea negocierilor de la Casa Albă. Concret, el le-a spus jurnaliștilor că țara sa va cumpăra armament în valoare de 90 de miliarde de dolari, bani finanțați de Europa, în schimbul garanțiilor de securitate de la Statele Unite ale Americii.
Totodată, SUA ar urma să facă, la rândul ei, achiziții de armament din Ucraina. Este vorba despre drone de luptă, care s-au dovedit a fi foarte eficiente în război. Nu este clar dacă doar drone aeriene sau și marine, care au fost utilizate cu succes de mai multe ori de către armata ucraineană pentru a scufunda nave rusești.
Necunoscute
După sesiunea de negocieri cu liderii europeni, Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Putin, din Biroul Oval, pentru a-i comunica concluziile de ieri și pentru a stabili cum să acționeze pe mai departe.
Trump a postat pe social media că va fi organizată o discuție între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, pentru ca, ulterior, să se țină separat și un summit trilateral, la care să participe cei doi alături de Donald Trump.
De partea rusească, reacțiile nu par deloc a confirma un astfel de aranjament. Iuri Ușakov, consilierul lui Putin pe teme externe, a precizat doar că vor fi trimiși la negocieri reprezentanți de un rang mai mare, fără a spune clar că președintele rus va participa. În mai, la negocierile care au avut loc la Istanbul, Rusia l-a trimis pe Vladimir Medinski, un istoric care s-a apucat să vorbească despre evenimente de la 1250, aspect care a atras critici privind neseriozitatea Kremlinului față de a agrea cu adevărat o pace.
Serghei Lavrov a venit și el azi cu precizări, menționând că o întâlnire între Zelenski și Putin necesită o pregătire minuțioasă, dând astfel de înțeles că o întrevedere nu este iminentă.
Marea necunoscută este cu cât teritoriu va rămâne Ucraina. Rușii insistă să primească întreaga regiune Donețk, deși nu au reușit să o cucerească în 11 ani (luând în calcul și prima etapă a războiului din 2014).
Friedrich Merz a ținut să facă o comparație, în conferința de presă de după evenimentul de la Casa Albă. El le-a spus americanilor că cedarea Donbasului de către Ucraina ar fi ca și cum Statele Unite ar trebui să renunțe la Florida.
Perspective
Oficialii ruși persistă cu strategia lor de a „mima” negocierile, reușind în mai multe rânduri să evite astfel sancțiuni usturătoare din partea Statelor Unite, cu potențialul de a destabiliza decisiv economia Rusiei.
Trump amenința că vor exista „consecințe severe” dacă Putin nu va agrea o încetare a focului în Alaska. Nu numai că nu s-a ajuns la așa ceva, dar acum Trump ține să repete, cu fiecare ocazie, că, în opinia sa, președintele rus vrea să încheie cât mai repede conflictul. Asta în ciuda faptului că însuși liderul american a recunoscut că a avut senzația, în patru rânduri, că agrease un acord cu omologul de la Moscova, pentru ca apoi armata Kremlinului să reia bombardamentele împotriva civililor ucraineni.
Europenii nu „mușcă” deloc momeală. Emmanuel Macron, într-un interviu pentru NBC News acordat la finalul zilei de ieri, a avut cuvinte foarte dure față de Vladimir Putin.
Trump le-a comunicat celor de la Fox News că Rusia se va confrunta cu o „situație dură” dacă nu avansează în discuțiile cu Ucraina. Nu este nici pe departe prima lui amenințare la adresa Kremlinului. Întrebarea esențială este dacă, de data aceasta, va rupe „cercul vicios” prin care rușii reușesc să îl înduplece de fiecare dată când pare hotărât să ia măsuri contra lor, pentru a obține timp și a continua măcelul din Ucraina, cu speranța de a cuceri cât mai mult teritoriu.
În ciuda progreselor de ieri, un acord de pace nu este nici pe departe iminent. Luptele continuă, oamenii mor în continuare, cum punctează și Trump de fiecare dată. Atâta timp cât Rusia are senzația că negociază de pe poziții de forță și impune astfel cerințe inacceptabile și nerezonabile, lucrurile vor continua în acest mod.
