Democrații din Senat au cedat presiunii republicanilor și au votat pentru o nouă lege bugetară, valabilă pe 6 luni, pentru a împiedica un „government shutdown” (încetarea activităților guvernului). Acțiunea a fost criticată de o bună parte din propria tabără, care își dorea o atitudine mai combativă față de actuala putere.
După săptămâni turbulente în politica americană, marcate de scandaluri cu partenerii externi, concedieri în masă la stat și fluctuații pe bursă, zilele acestea au adus un noua confruntare între cele două tabere din Congresul american. Republicanii au forțat adoptarea unei noi legi bugetare, care îi acordă puteri suplimentare președintelui Trump.
Aceștia au reușit să își impună agenda, după ce liderul de la Casa Albă i-a amenințat pe republicanii care nu susțin actul respectiv că îi va sprijini pe contracandidații lor în alegerile primare.
Ulterior, au existat zece democrați, în frunte cu liderul lor din camera superioară a Congresului, Chuck Schumer, care au votat alături de republicani. Astfel, s-a putut obține majoritatea calificată de 60 de voturi necesară pentru a evita complicații, precum procedura „Filibuster”, o formă de obstrucționism.
Votul în Camera Reprezentanților
Primul pas a fost trecerea noii legislații în Camera Reprezentanților. Acolo, din cei 218 de aleși GOP (porecla Partidului Republican), 217 au votat adoptarea măsurii.
Au existat mai mulți reprezentanți care se gândeau să i se opună, dar însuși Trump i-a presat și „le-a arătat pisica”. Mai exact, le-ar fi spus că îi va susține la anul, în cadrul alegerilor primare pentru camera inferioară a Congresului, pe contracandidați lor de dreapta.
Numai Thomas Massie, care s-a declarat nemulțumit de faptul că propunerea nouă de buget nu face decât să înrăutățească deficitul și datoria publică, a votat împotriva. Asta a stârnit furia șefului de la Casa Albă, care și-a exprimat dezaprobarea față de rebel în public.
În acest fel, Mike Johnson, aliatul lui Trump care este șeful Camerei Reprezentanților, a reușit să treacă legea cu o majoritate infimă, dar suficientă, de 217 la 213.
Bătălia din Senat
A urmat apoi votul din Senat. Acolo, raportul de putere este tot favorabil republicanilor, cu 53 de aleși față de cei 47 ai democraților. Cu toate acestea, dacă nu se obțineau 60 de voturi, democrații puteau să folosească o procedură obstrucționistă numită „Filibuster”. Aceasta constă în faptul că opoziția poate prelungi dezbaterile legate de propunerea legislativă până la amânarea votului pentru ea.
Inițial, Schumer voia ca să negocieze cu republicanii pentru a trece o lege care asigure finanțarea instituțiilor guvernamentale pe 30 de zile, timp în care ar fi urmat negocierile în detaliu cu republicanii pentru un nou act legislativ valabil pe perioadă mai lungă, care să acopere inclusiv doleanțele stângii.
Cu toate acestea, pe măsura ce se apropia termenul de expirare a vechii legi în weekendul acesta, câțiva democrați au cedat presiunii și au votat varianta cerută de republicani. Alături de 52 de senatori GOP, 10 democrați, printre care și Chuck Schumer, Kirsten Gillibrand și Dick Durbin, au trecut legea. 37 de senatori ai opoziției, alături de republicanul Rand Paul, s-au opus în cele din urmă.
Paul, cel mai izolaționist dintre senatorii americani, nu a sprijinit măsura întrucât nu consfințea permanent tăierile de cheltuieli pe legate de ajutoarele externe. Așadar, cu 62 de voturi la 37, noua lege bugetară a trecut fără a mai exista posibilitatea de o obstrucționa.
Nemulțumirea în rândul electoratului stângist a fost una semnificativă. Aceștia au fost preocupați în special de articolele din text prin care Congresul renunța la anumite atribuții ale sale legate de alocarea finanțelor în favoarea președintelui. Așadar, i se acordă lui Trump mai multă flexibilitate de a „mula” aparatul de stat pe placul său.
Mulți au sărit să puncteze că furia poporului, în special în rândul multor veterani, electorat preponderent trumpist, le-ar fi permis democraților să adopte o poziție mai agresivă față de GOP. Sute de mii de oameni și-au pierdut joburile din cauza inițiativelor lui Elon Musk, prin care el pretinde că eficientizează statul.
Nenumărați veterani au fost concediați, în mare parte fără preaviz, dar și fermierii, un alt segment de populație care l-a susținut pe „The Donald” la ultimele alegeri, au avut de pierdut. Din cauza tăierii bugetului USAID (agenția americană pentru ajutor și dezvoltare externă), aceasta nu a mai cumpărat marfă agricole, pe care o trimitea în alte țări, ca parte a programelor sale pentru combaterea foametei pe plan global. Așadar, mulți producători au rămas cu marfa nevândută.
Posibilitatea unui „government shutdown” a cântărit decisiv
Schumer și cu colegii săi care s-au răzgândit în cele din urmă și-au motivat alegerea pe baza faptului că în momentul acesta, un „Government Shutdown” le-ar fi fost neprielnic, întrucât asta i-ar fi permis lui Trump să îi folosească opoziția drept „țap ispășitor” pentru toate inconvenientele subsecvente.
Un „government shutdown” (adică o încetare a activităților guvernului, în română) este o situație care se petrece în SUA atunci când nu mai este în vigoare nicio lege pentru alocarea cheltuielilor bugetare. Ce se întâmplă e că aparatul de stat intră într-un mod de „conservare”. Astfel, agențiile își reduc activitatea și operațiunile la strictul necesar. O sumedenie de angajați la stat, ale căror roluri nu sunt considerate a fi de necesitate maximă sunt fie concediați, sau rămân neplătiți în perioada aceasta. Li se acordă salariile doar celor al căror rol este considerat a fi indispensabil pentru protecția vieții umane și proprietății publice.
Dar, poate cel mai important în cazul acestei spețe este faptul că într-un „government shutdown” președintele ar avea puteri sporite de a concedia și a gestiona aparatul bugetar cum consideră el a fi necesar. O parte din cei zece senatori democrați care au votat în cele din urmă legea, pentru a evita „shutdown-ul” și-au argumentat decizia pe baza faptului că o astfel de situație ar fi „mană cerească” pentru Donald Trump și Elon Musk întrucât ar avea puteri sporite de a accelera implementarea agendei „DOGE”.
Istoria confirmă că un „shutdown” este dăunător
Încetarea activităților guvernului s-a produs de zece ori până acum în istoria SUA. Practica a început să existe din anii 90. Atunci, „Government Shutdown-ul” a durat 24 de zile. Congresul dominat atunci de republicani a propus o serie de reduceri de cheltuieli prin noua lege bugetară. Bill Clinton, președintele de atunci, s-a opus acestora. În cele din urmă, după ce se adoptaseră mai multe legi temporare, pentru a putea negocia în acest timp, Clinton și-a impus voința. Specialiștii au analizat atunci că tactica republicană a fost percepută negativ de votanți, lucru care l-a ajutat pe Clinton să fie reales în 1996.
A mai existat un „shutdown” și în 2013, timp de 16 zile. Atunci, republicanii s-au opus prevederilor președintelui Obama legate de domeniul asigurărilor medicale. 800 de mii de oameni și-au pierdut jobul, iar 1,3 milioane au rămas neplătiți în acea perioadă. Într-o analiză a firmei Standard & Poor’s, concluzia a fost că economia a fost prejudiciată cu 24 de miliarde de dolari, iar creșterea PIB-ului a fost cu 0,6% mai mică.
Cel mai lung „government shutdown” a avut loc în 2018, chiar după alegerile „midterm” câștigate clar de democrați împotriva republicanilor, cu Trump la Casa Albă. Timp de 35 de zile, țara a rămas fără buget. Trump ceruse atunci aproape 60 de miliarde de dolari pentru construirea zidului la granița cu Mexic.
O analiză a Congresului a arătat că economia a pierdut 11 miliarde de dolari în timpul acelui „shutdown”. În cele din urmă, președintele a fentat atunci Congresul și a declarat zidul de la graniță o urgență națională, pentru a obține finanțarea sa din fonduri militare. Trump a fost văzut însă ca principalul responsabil, iar cota sa de încredere a avut de suferit.
