Studiile post-pandemie arată o creștere semnificativă a anxietății, depresiei și a consumului de substanțe, iar veștile nu sunt deloc îmbucurătoare. Restricțiile, izolarea socială, frica de infecție și durerea provocată de pierdere celor dragi și-au spus cuvântul. Personalul medical s-a confruntat cu un stres imens în timpul pandemiei, în timp ce posibilitatea pierderii locului de muncă și grijile financiare au adăugat un alt strat și mai substanțial acestei poveri. Ființa umană în ansamblul ei râmâne fragilă, iar orice interferență externă semnificativă cu modul de viață obișnuit lasă urme adânci și profunde pentru foarte mult timp.
Urmările se simt încă. Unii oameni care nu au avut anterior probleme de sănătatea mintală se confruntă acum cu diverse simptome mintale. Pe de altă parte, pandemia nu a făcut decât să exacerbeze afecțiunile preexistente ale celor care sufereau deja.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a subliniat importanța sănătății mintale post-COVID-19 și a identificat câteva aspecte relevante:
Post COVID-19 Condition (Long COVID): aceasta este o afecțiune care poate afecta pe oricine care a fost expus la SARS-CoV-2, indiferent de vârstă sau severitatea simptomelor inițiale. Se definește ca o continuare sau ca dezvoltarea de noi simptome la 3 luni după infecția inițială cu SARS-CoV-2. Aceste simptome persistă minim 2 luni.
Efectele “Long COVID” pot include, printre altele, ceață mentală și oboseală.
Simptome variate: Pe lângă o stare de oboseală, se pot adăuga atât dificultăți de respirație cât și disfuncții cognitive. Nu mai puțin de 200 de simptome diferite care pot afecta funcționarea zilnică a persoanelor cu Long COVID au fost raportate post-pandemie.
Cei mai expuși copiii și tinerii
Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra sănătății mintale a copiilor și tinerilor din întreaga lume. Unicef atrage, la rândul ei, atentia asupra impactului COVID-19 asupra sănătății mintale fragile a copiilor și a tinerilor.
Înainte de pandemie, mulți copii și adolescenți se confruntau deja cu afecțiuni mintale, iar investițiile în sănătatea mintală erau insuficiente. Restricțiile impuse de pandemie au accentuat aceste probleme, iar unul din șapte adolescenți trăiește astăzi cu o tulburare mintală diagnosticată.
Un sondaj realizat în 21 de țări a arătat că unul din cinci tineri se simte deseori deprimat sau are un interes scăzut pentru activități, pandemia aducând o creștere majoră a stărilor de anxietate și depresie.
Cheltuielile cu sănătatea mintală reprezintă doar aproximativ 2% din bugetele publice dedicate sănătății la nivel global, iar în România procentul este și mai redus, reprezentând mai puțin de jumătate din media UE din 2021.
Sănătatea mintală devine o preocupare majoră post-COVID-19 la nivel global și în Uniunea Europeană, iar eforturile pentru a contracara efectele dramatice apărute trebuie susținute intens prin programe dedicate, coeerente si fonduri alocate
Pandemia, de fapt, a adus omenirii un pachet complet, o boalâ care a afectat, afectează și va mai afecta mult timp de acum înainte atât corpul cât mai ales mintea.
