Fostul director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al R. Moldova, Alexandru Bălan, arestat pentru spionaj împotriva României, era cunoscut drept un veritabil „vânător” de diplomați români din Ambasada de la Chișinău, pe care i-a filat cu scopul compromiterii şi şantajat ani la rând.
Acuzațiile la adresa sa au fost formulate, la Euronews România, de Anatol Șalaru, fostul ministru al Apărării în R. Moldova, l-a acuzat pe Bălan diplomaţii din Ambasada României la Chişinău.
Informațiile lui Șalaru au fost confirmate de Sandu Valentin Mateiu, fost atașat militar al României în perioada 2005- 2009.
„El a avut inițiativa să decapiteze Ambasada României. A avut inițiativa să-l compromită pe un om care nu avea pată. Este cel care m-a schimbat pe mine, atașatul militar al României, căruia i-a înscenat ceva”, a povestit Mateiu.
Cazul la care s-au referit cei doi este cel al colonelului Danicu Tănasă, care, în noiembrie 2012, a fost prins de polițiștii moldoveni băut la volan.
Incidentul a fost, cel mai probabil, un răspuns al Rusiei, după ce, la finalul anului 2012, România a demascat un caz de spionaj al Rusiei pe teritoriul României și a luat măsuri drastice împotriva unor reprezentanți al Ambasadei Rusiei la București. Un răspuns al Rusiei dat prin intermediul oamenilor săi din serviciile secrete de la Chișinău, inclusiv prin fostul adjunct al SIS, Alexandru Bălan.
În plin scandal de spionaj din 2012, Alexandru Bălan deținea funcții operative în Serviciul de Informații și Securitate (SIS), pe zona de antiterorism și contrainformații. El era angajat al SIS din 2000, iar în 2016 a fost numit, de președintele de atunci Nicolae Timofti, director adjunct al serviciului secret intern al R. Moldova.
În condițiile în care Alexandru Bălan a avut, în trecut, o îndelungată activitate antiromânească este inexplicabil cum a circulat nestingherit pe teritoriul României și a intrat în posesia unor secrete ale țării noastre, pe care le-a transmis rușilor, via Belarus.
Această chestiune a fost ridicată de Sandu Valentin Mateiu, în emisiunea Euronews România.
„Cum este posibil că acest om, despre care trebuia să știe toate serviciile românești că ne-a decimat, ne-a executat, ambasador, diplomații, consul, atașat militar, da? Cum este posibil să, indiferent ce haină pune pe el, europeană, pro-românească, cum este posibil ca să ajungă la nivel la care are acces la secrete de stat? Este o întrebare la care diletanții, care compromit munca profesioniștilor din cele trei servicii românești, trebuie să răspundă”, a spus el.
Cazul colonelului Tănasă
În noiembrie 2012, după ce a participat la Balul Infanteriei Marine, organizat de Ambasada SUA, eveniment de la care a plecat în jurul miezului nopții, fără șofer, colonelul Danicu Tănasă a fost oprit de o mașină a Poliției Rutiere.
Potrivit unor surse HotNews.ro, a așteptat cinci ore pe singurul drum de acces spre și dinspre locul unde a avut loc Balul.
Relatările presei de la acea vreme conturează imaginea unei acțiuni țintite împotriva atașatului militar român. Echipajul Poliției Rutiere a staționat aproximativ cinci ore, între 19.00 și 24.00, și a ignorat alte mașini cu număr diplomatic care au plecat de la Bal, conduse de diplomați sau atașați militari fără șofer.
Col. Danicu Tănasă (dreapta)
Singurul participant la eveniment pe care l-au oprit în trafic a fost atașatul militar român. Deși putea refuza controlul alcool- test, în baza imunității diplomatice, atașatul militar Tănasă nu a făcut-o. Diplomatul a recunoscut că a consumat băuturi tari, testul relevând o alcoolemie de 0,52, față de limita admisibilă de 0,15. Automobilul diplomatului a fost preluat de reprezentanții Ambasadei, chemați la față locului de poliție.
Imediat după ce a fost oprit, la fața locului și-a făcut apariția o echipă a televiziunii de știri „Publika TV”. Postul, lansat la 7 aprilie 2010, a fost înființat de Sorin Ovidiu Vîntu și oligarhul Vladimir Plahotniuc.
În perioada în care a avut loc incidentul ambasador în Republica Moldova era Marius Lazurcă. El fusese numit pe 5 martie 2010 și a stat la post până în 22 iunie 2016. Lazurcă a fost vehiculat de presă drept propunerea președintelui Nicușor Dan pentru postul de director al SIE.
La București, ministru al Apărării era liberalul Corneliu Dobrițoiu, iar ministru de Externe era Titul Corlățean, de la PSD.
Un incident așteptat
Autoritățile de la București luau în calcul, potrivit Hotnews.ro, apariția unor incidente de acest gen în care să fie implicați diplomați români, având în vedere că finalul anului 2012 a fost unul turbulent pentru relațiile dintre România și Federația Rusă, după apariția unor cazuri de spionaj al Rusiei pe teritoriul României.
„Incidentul de la Chișinău ia în calcul o potențială implicare a unor funcționari moldoveni apropiați de Rusia. Nici unul din aceste detalii nu scuză faptul că militarul român s-a urcat băut la volan, acest comportament fiind condamnabil, indiferent de circumstanțele în care s-a petrecut”, puncta Hotnews.
Citește și:
„Fostul șef al SIS Moldova a filat diplomați români la Chișinău cu scopul de a-i compromite”
Cazul a apărut după doar două săptămâni după o suită de evenimente, de pe teritoriul României, în care au fost implicați cetățeni ruși.
Vă prezentăm o cronologie:
Vineri, 19 octombrie 2012: un cetățean rus, identificat de DIICOT cu inițialele M.O., a fost ridicat de procurori – cu ajutorul SRI – pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă”, în timp ce încerca să părăsească teritoriul României având asupra sa documente și hărți geologice secretizate privitoare la zăcămintele de cupru și metale rare din exploatările Moldova Nouă și Suvorov.
Sâmbătă, 20 octombrie 2012: un alt diplomat rus, secretar III al Ambasadei Rusiei la București, a fost oprit la Snagov de un filtru al Poliției Rutiere. Diplomatul, care conducea o mașină cu număr de Corp Diplomatic, a refuzat să sufle în alcooltest și, ca urmare, a fost cercetat de procurori.
Duminică, 21 octombrie 2012: un secretar I al Ambasei Rusiei la București a accidentat grav pe o trecere de pietoni din Capitală o tînără, care a fost ulterior internată în stare critică. Secretarul, care beneficia de imunitate diplomatică, a refuzat testarea cu aparatul alcooltest, precum și prelevarea de probe biologice.
Despre aceste cazuri, jurnalistul Hotnews.ro Dan Tăpălagă scria:
„Autoritățile române au pus Moscova într-o situație defensivă, cerîndu-i să renunțe la imunitatea diplomatică acordată cetățeanului rus. Moscova a refuzat însă acest lucru și, că urmare, secretarul Ambasadei a plecat din România.
Chiar în timp ce ambasadorul Rusiei la București discuta, chipurile, la Ministerul de Externe o soluție amiabilă în cazul diplomatului care a comis un accident refuzând ulterior etilotestul, colegii săi încercau să-l scoată rapid și discret din țară.
Nu le-a ieșit, așa că rușii au trebuit să ceară hărții de la Moscova, să-și asume public refuzul de a-i fi ridicată imunitatea diplomatică pentru a-l putea trimite legal înapoi la Moscova.
Există vreo legătură între cele trei cazuri? Între primele două, aproape sigur. Surse diplomatice și judiciare indică faptul că între rusul de la Otopeni și cel de la Snagov există o strânsă legătură. Al treilea caz este, după toate indiciile, întâmplare nefericită. Și aceasta ascunde însă detalii relevante care ilustrează un mod neprincipial de acțiune.
Primul cetățean rus identificat sumar cu inițialele O.M. este acuzat de procurori că ar fi încercat să scoată din țară documente și hărți geologice, conțînând date clasificate despre zăcămintele de cupru și metale rare de la Moldova Nouă.
Cetățeanul rus nu pare a fi doar om de afaceri, interesat de privatizarea exploatării de cupru și nici firma elvețiană pe care o reprezintă nu pare chiar așa de capul ei.
Nici diplomatul rus oprit la Snagov, identificat sub numele de Alexei Bulanov, secretar III la Ambasada, nu se arată a fi doar diplomat.
Amândoi par să aibă o pasiuna comună: informațiile secrete despre zăcămintele de cupru, în special Suvorov (ironia sorții, cu nume tot rusesc).
La ce le-ar folosi rușilor hărți, date și informații secrete despre zăcământul de la Suvorov, considerat important? În primul rând, ar diminua capacitatea de negociere a statului român, care se tot cazneste să-și vândă minele de cupru, taman când prețul cuprului o ia razna iar acest metal nu se mai prea găsește.
Rușii și-au intensificat acțiunile de spionaj economic nu doar în România (vezi ping-pong-ul expluzărilor din 2010).
Întreagă lume occidentală constată îngrozită că e mai rău că pe vremea Războiului Rece. În bătălia pentru resurse, Rusia, depășită tehnologic, își joacă supraviețuirea”
Reacții la București
Ministrul Apărării de la acea vreme, Corneliu Dobrițoiu, a declarat, la scurt timp după incident, că atașatul militar al României la Chișinău a „greșit lamentabil’, fapt pentru care, după retragerea acestuia de la post, MApN va trimite, în cel mai scurt timp, un alt ofițer pe această funcție.
„În mare parte, diplomatul nostru fiind protejat de legile internaționale putea să refuze testarea cu alcooltestul. Este regretabil, vom lua măsurile care se impun. Omul se supune legislației românești. Vom analiză foarte atent situația omului acesta, pentru că în spate are o profesie pe care și-a îndeplinit-o cu rezultate foarte bune. Este un om care lucrează în structurile diplomației militare de foarte multă vreme”, a precizat Dobrițoiu.
„Să vedem totuși ce a fost acolo. Poate fi o provocare. Se pot face foarte multe lucruri în diplomație. Vom vedea, vom analiză cu discernământ”, a insistat ministrul.
Potrivit ministrului, „domnul atașat militar a participat la o activitate de protocol și acolo inevitabilul s-a produs, a băut, se pare, ceva mai mult și în loc să solicite un șofer de la ambasada, s-a întâmplat ce s-a întâmplat, fapt ce generează… ne aduce prejudicii de imagini și chiar, mă rog, elemente care intră sub incidența unei conduite precare a unui diplomat român la post”.
„Colonelul Danicu Tănasă era de trei ani și jumătate în postul respectiv, iar în primăvară anului viitor (2013- n.red.) urma să părăsească postul”, a precizat Dobrițoiu, adăugând că atasatul militar este un foarte bun profesionist, dar „orice greșeală se plătește’”.
Ministrul Afacerilor Externe de atunci, Titus Corlățean (PSD), a declarat și el că regretă profund apariția acestei situații, pe care o vede „mai degrabă că pe un accident” având în vedere performanța profesională a atasatului.
„Regret profund apariția acestei situații, pe care o văd mai degrabă ca pe un accident având în vedere performanța profesională a atașatului militar, cel puțin din ceea ce spun cei de la Ministerul Apărării Naționale și cei de la Ambasada noastră la Chișinău.
Pe de altă parte, există o exigență de comportament ireproșabil din partea reprezentanților români în străinătate, indiferent că vorbim despre diplomații de carieră sau reprezentanții altor instituții, așa cum este atașatul militar.
Din acest punct de vedere regulamentele sunt foarte clare și ceea ce noi solicităm aici, în România, că și comportament al altor diplomați străini este firesc să avem poate mai mult că așteptare și solicităm din partea reprezentanților care au și o calitate diplomatică până la urmă, mai ales la Chișînău, mai ales în Republica Moldova, exigență noastră este foarte clară”, a declarat Corlățean.
