În volumul „Turul doi care n-a fost. Autopsia sumară a unui moment electoral (sperăm) unic” (Humanitas, 2025), sociologul Cătălin Stoica propune o analiză amplă a unuia dintre cele mai atipice episoade electorale din România postcomunistă.
Cartea surprinde detaliile alegerilor prezidențiale anulate și ajungerea în turul doi a unui candidat considerat de mulți neașteptat: Călin Georgescu.
Folosind un mix de observație directă, analiză a sondajelor de opinie și interpretare sociologică, autorul aduce o perspectivă complexă asupra cauzelor, mecanismelor și efectelor generate de acest moment.
O cercetare realizată „la cald”
Cătălin Stoica recunoaște, într-un interviu pentru „Spotmedia”, că a scris această carte „la cald”, într-un context în care evenimentele încă nu se stabilizaseră complet. Această alegere metodologică implică un risc asumat: surprinderea unor dinamici în desfășurare, fără garanția unei concluzii definitive.
Volumul combină experiențele personale ale autorului cu analiza datelor colectate de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), acoperind teme precum erorile sondajelor, impactul rețelelor sociale (în special TikTok), teoriile conspirației, profilurile socio-demografice ale votanților și interferențele actorilor interni și externi.
Cauze profunde
Un punct-cheie al analizei lui Stoica este identificarea cauzelor profunde care au condus la rezultatul neașteptat. Autorul atrage atenția că fenomenul nu poate fi explicat exclusiv prin acțiuni externe sau manipulări informaționale. Dimpotrivă, în opinia sa, 70% din responsabilitate aparține mecanismelor interne ale societății românești.
Un element central în această privire de ansamblu este clivajul dintre clasa politică tradițională și o mare parte a cetățenilor, care nu se simt reprezentați și trăiesc un sentiment acut de dezamăgire și frustrare. Această falie, alimentată de inegalitățile economice și de lipsa oportunităților reale, este considerată de Stoica un factor decisiv în orientarea votului către candidați antisistem sau percepuți ca alternativi.
Rolul campaniilor mediatice și al rețelelor sociale
Sociologul examinează și rolul rețelelor sociale, în special TikTok, în conturarea preferințelor electorale. Deși recunoaște influența acestor platforme, autorul avertizează că aceasta nu este suficientă pentru a explica amploarea fenomenului.
Mai importantă, în viziunea sa, este existența unui public receptiv la mesajele suveraniste și la retorica etno-naționalistă, teme care au rămas adânc înrădăcinate în memoria colectivă a unei generații educate în perioada ceaușismului târziu.
Eșecul partidelor tradiționale
Cartea analizează, de asemenea, greșelile strategice ale partidelor mainstream, în special ale PSD și PNL, care prin decizii tactice eronate au contribuit la ascensiunea unor candidați-surpriză. De la manipularea votului în teritoriu, până la incapacitatea de a răspunde coerent frustrărilor sociale, aceste erori au deschis drumul unui deznodământ electoral fără precedent.
Un exemplu semnificativ este menționat chiar în interviul acordat de autor: tentativa de a manipula rezultatul votului prin „transferuri” coordonate, care în final s-au întors împotriva propriilor inițiatori.
Stilul și abordarea
Cătălin Stoica păstrează un ton echilibrat și analitic de-a lungul întregului volum. Cartea evită accentele moralizatoare sau explicațiile simpliste, optând pentru o explorare multi-fațetată a realității.
Stilul său combină claritatea expunerii cu profunzimea interpretării sociologice, făcând volumul accesibil atât specialiștilor, cât și publicului larg interesat de fenomenele sociale contemporane.
Concluzie: o carte despre prezentul în desfășurare
„Turul doi care n-a fost” nu oferă răspunsuri definitive, ci mai degrabă propune un cadru de reflecție asupra dinamicii democratice actuale din România.
Cartea reușește să surprindă complexitatea unei crize electorale și sociale, într-un moment în care granița dintre victorie și eșec, între reprezentare și alienare, devine din ce în ce mai subțire.
Volumul lui Cătălin Stoica se impune astfel ca o lectură necesară pentru oricine dorește să înțeleagă nu doar episodul electoral singular pe care îl analizează, ci și fragilitățile structurale ale societății românești contemporane.
Cătălin Stoica este doctor în sociologie al Universității Stanford. Între 2007 și 2015 a fost director general al Centrului de Sociologie Urbană și Regională (CURS). În prezent este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
