Crin Antonescu va fi candidatul comun la Președinție al coaliției PSD- PNL- UDMR, susțin surse din mediul politic. Este a doua tentativă a fostului președinte liberal de a ocupa cea mai înaltă funcție în stat, după cea din 2009.
În 2012, Antonescu a fost președinte interimar în timpul suspendării lui Traian Băsescu, iar în 2014 a ratat desemnarea din partea USL, după rezultatul slab luat de PNL în alegerile europarlamentare.
Vă prezentăm cronologia celor doi ani în care Crin Antonescu a ajuns din postura de președinte interimar în cea de a se retrage din politică.
Crin Antonescu a anunțat sâmbată, 31 mai 2014, că nu va întra în cursa prezidențială, motivând că dreapta politică are nevoie acum de un candidat pe care să îl „accepte mai ușor”, deși el ar fi cel mai potrivit.
Fost președinte al PNL a demisionat în urma rezultatelor slabe la alegerile europarlamentare. Antonescu a fost lider al unei Uniuni Social Liberale destrămate, din partea căreia ar fi trebuit să candideze la Președinția României, scrie Hotnews.
Principalele momente, decizii și declarații făcute de Antonescu între 2012- 2014:
10 iulie 2012, Crin Antonescu devenea președintele interimar al României, după suspendarea de către Parlament a președintelui Traian Băsescu. El prelua interimatul la șefia statului în calitate de președinte al Senatului, funcție pe care o deținea de numai o săptămâna, după ce majoritatea USL din Parlament i-a înlăturat de la șefia Camerelor pe democrat-liberalii Vasile Blaga și Roberta Anastase.
În ziua suspendării președintelui Băsescu, Crin Antonescu se angaja, de la tribuna Parlamentului, să se retragă definitiv din viața politică în cazul în care verdictul dat de români la referendum va fi ca Traian Băsescu să rămână în continuare la conducerea țării. El a revenit câteva zile mai târziu asupra acestei declarații, nuanțând-o.
19 iulie 2012. Ca președinte interimar, Antonescu a convocat și o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe tema atacului terorist de la Burgas (Bulgaria). Însă, în cadrul ședinței CSAT, Antonescu a propus revocarea din funcție a șefului STS, generalul Marcel Opriș, acuzând că serviciul a instalat un sistem de telecomunicații speciale la sediul de campanie al președintelui suspendat Traian Băsescu. Decizia de revocare din funcție a lui Marcel Opriș a fost însă blocată de consilierul prezidențial Iulian Fota.
7 august 2012. Tot în calitate de președinte interimar, Crin Antonescu a primit la Palatul Cotroceni și o delegația comună a FMI, BM și CE, venită la Bucureșți pentru o evaluare a acordului încheiat de România cu instituțiile financiare internaționale. Aflat temporar la Cotroceni, Crin Antonescu și-a făcut și un set de cărți de vizită adaptate la nouă să funcție.
După referendumul din 29 iulie 2012, criza politică se prelungește, în contextul așteptării unei decizii din partea Curții Constituționale de validare a rezultatului votului și anchetelor întreprinse de procurori pe marginea desfășurării referendumului, dar și a listelor electorale transmise de Guvern către CCR.
Numeroși oficiali europeni își exprimă ingijorarea față de situația din România, Comisia Europeană dă publicității o lista cu cerințe ale Executivului european adresate Guvernului Ponta, iar Departamentul de Stat al SUA trimite la Bucureșți un emisar special, pe asistentul secretarului de stat Philip Gordon.
13 august 2012. După ce are o întâlnire cu Philip Gordon, Antonescu susține într-o emisiune la Antena 3 că emisarul american „a venit cu niște informații greșite la Bucureșți”. Despre Angela Merkel și Jose Manuel Barroso a declarat că „s-au pronunțat fără să se informeze, doar pe informațiile obținute de la Traian Băsescu”.
„Am un respect enorm pentru Germania, pentru d-na Merkel ca om politic, dar nu este acceptabil să dai declarații pe ce ți-a spus Băsescu la telefon. Ai un uriaș aparat de consilieri și nu se poate să nu fie unul care să știe sau să caute să vadă dacă în Constituția României există sau nu această procedură, nu se poate să fii ditamai președintele Comisiei Europene, domnul Barroso adică, și din vacanță sau de undeva să mai trimiți o scrisoare lui Ponta fără să știi ce s-a întâmplat aici, să vorbeșți despre presiuni asupra Curții Constituționale, când în realitate 20 de milioane, 18, 16, câți suntem de români, indiferent dacă au votat sau nu, văd că presiunile le face o singură persoană și cei care o servesc în diferite instituții. Nu se poate să tratezi atât de neglijent un aliat, un partener și un stat de a cărui democrație chiar îți pasă sau chiar te interesează”, a spus Antonescu
Nici ambasadorul SUA la Bucureșți, Mark Gitenstein, nu a scăpat de remarca președintelui interimar, acesta spunând că în timp ce în spatele său, simbolic, sunt 7 milioane și jumătate de oameni care au votat, în spatele lui Traian Băsescu sunt 900.000 de oameni și niște susțînători din care, probabil, cel mai important este ambasadorul SUA în România.
15 august 2012. Președintele interimar Crin Antonescu cere, într-o conferință la Cotroceni, procurorului general, președintelui CSM și ministrului interimar al Justiției să ofere explicații publice în legătură cu natur anchetelor „în masă” pe care Parchetul General sau procurorii DNA le desfășoară într-un mare număr de localități din țară. Antonescu a comparat anchetele procurorilor cu colectivizarile din anii ’50.
17 august 2012. Întrebat, într-o emisiune Realitatea TV, de cine se teme mai tare în cursa pentru alegerile prezidențiale, dintre Mihai Răzvan Ungureanu și Sorin Oprescu, Crin Antonescu a răspuns: „De Departamentul de Stat al SUA”.
În cadrul aceleiași emisuni, Crin Antonescu a acuzat existența unor „afinități” pentru Traian Băsescu la nivelul conducerii Parchetului. „O serie de coincidențe arată, conducerea parchetului are o anumită afinitate pentru Băsescu. Aceste stenograme în multe rânduri au apărut în momente politice importante, chiar în campanie”, a spus el
„Știu că acum 48 de ore am făcut o afirmație publică extrem de atent cumpănită, în care am cerut niște explicații, iar procurorul le-a și dat, foarte sec, dar am avut imediat o reacție violență, partizană, a președintelui CSM, în care eram amenințați, eu, premierul și Ion Iliescu, că suntem dați pe mâna inspecției judiciare. Nu înțeleg tonul atât de răstit (al CSM), oamenii ăștia trebuie să înțeleagă că lucrează în slujba cetățeanului român, de care sunt plățiți bine, și că sunt datori să comunice, să dea socoteală public cetățenilor”, a mai sus Antonescu în emisiune.
Cu privire la decizia pe care o aștepta din partea Curții Constituționale privind referendumul, Antonescu declara: „Cred într-un verdict corect al CCR, care va da întâietate legii și realității. Cred într-un verdict de validare a referendumului și de demitere a lui Băsescu. Vom respectă un verdict 6-3 al Curții, dar 5-4 nu. Dacă această mișcare și presiune politică ar fi putut funcționa lucrurile se închideau repede”.
Despre reacțiile dure ale oficialilor străini, Antonescu a spus: „Dl. Băsescu a prezentat în UE o Românie total pasivă la masă negocierilor, nu un actor. România a fost un partener foarte comod pentru alții și foarte puțîn profitabil în favoarea ei. Cred că Traian Băsescu e un pretext și cred că reacția atât de puternică, mai puternică decât mă așteptăm, ține de faptul că România se află într-o situație foarte convenabilă pentru unii, pentru dna Merkel spre exemplu, personaj simpatic și mare jucător. Băsescu s-a lăsat folosit de Angela Merkel, nefiind foarte interesat să-și asume acest rol la masa Europei, fiind preocupat de jocurile interne, să țeasă aici un regim cvasiautoritar, a conferit tuturor partenerilor externei aceste facilități, ceea ce l-a făcut să fie foarte prețios într-un moment în care și SUA și UE să nu aibă chef de complicații în România. Nu avem cum să nu ținem cont de cei mari, sigur că SUA e SUA, Germania e Germania, România e mai mică, mai săracă. Asta nu înseamnă însă că România trebuie să se comporte că o colonie sau un subordonat”.
21 august 2012. Curtea Constituțională invalidează referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu. Liderii liberali califică decizia CCR „antinațională”, „împotriva realității și a cifrelor”, iar de acum încolo „CCR să coabiteze cu Traian Băsescu”, pentru că USL nu poate face acest lucru.
După decizia Curții, Crin Antonescu a anunțat că nu se retrage din politică, așa cum promisese în Parlament la suspendarea lui Traian Băsescu, pentru că îl consideră pe acesta din urmă demis de facto. El a continuat declarațiile acide la adresa oficialilor străini care au cerut reinstaurarea statului de drept: „Deși sîntem membri UE și NATO, nimeni nu poate dicta în România ca într-o colonie!”. Antonescu a respins și legătura între criza politică și economie, spunînd că „nu mă interesează din acest punct de vedere nici măcar comentariile lui Mugur Isărescu”.
În septembrie 2012, Crin Antonescu condamnă atitudinea avută de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, față de evenimentele din vara acelui an, afirmând că intervenția acestuia din urmă în favoarea lui Traian Băsescu a fost „abuzivă”. „Nu e normal că dl. Barroso să dicteze”, a spus el.
„Atitudinea d-lui Barroso nu a fost una echilibrată și nici corectă; el s-a autofelicitat pentru intervenția din România (…) m-a dezamăgit lipsa oricărei nuanțe care să arate că dl. Barroso a luat act de ce au dorit prin votul lor multe milioane de cetățeni români”, declara Antonescu la Antena 3, contrazicându-l astfel chiar pe premierul Ponta, care declarase într-un interviu pentru presa străină că atitudinea președintelui CE față de referendum a fost una „corectă și echilibrată”.
„Perfect de acord cu Victor Ponta: PR-ul nostru a fost prost, diplomația noastră – în sensul canalelor de comunicare și așa mai departe – foarte slabă (…), dar s-a vorbit despre realități grave dar inexistente în România, s-au spus lucruri inacceptabile despre Guvernul României, condiția cetățeanului român în UE, iar asta nu ține de o comunicare excelență a dl Băsescu sau a PDL, ci de cu totul alte lucruri. Nu e normal ca dl. Barroso să dicteze și să aibă o atitudine partizană față de Traian Băsescu”, mai spunea Antonescu la Antena 3.
Tot în toamna lui 2012, în contextul discuțiilor privind numirea noilor procurori șefi la Parchete, Antonescu declara că ar considera „scandalos” ca din partea Guvernului, respectiv a ministrului Justiției de atunci, Mona Pivniceru, să vină propunerea rocadei Morar – Kovesi. „E cert că Traian Băsescu își dorește rocadă Morar – Kovesi. Nu am idee că dlui Ponta să i se fi sugerat așa ceva. Decizia este exclusiv a ministrului Justiției. Aș considera scandalos ca din partea acestui Guvern, a acestui ministru al Justiției, să vină propunerea rocadei Morar – Kovesi. Am avut o discuție cu dna Pivniceru să vedem dacă există oameni interesați pentru cele două posturi. temerea sa era că potențialii candidați să nu fie intimidați”, spunea el.
Tandem cu Liviu Dragnea pentru Parlament
Pe 1 octombrie 2012, într-o emisiune tv, Antonescu spunea că nu s-a hotărât încă unde candidează la alegerile parlamentare, dar că va fi „la unul din colegiile mari din Capitală, la sectorul 3 sau la sectorul 6″. „De ce la un colegiu mare? Pentru că este bineînțeles datoria unui lider politic; este normal să mă duc la un colegiu cu cât mai mulți alegători, în ideea de a atrage cât mai multe voturi”, spunea el.
La finalul aceleiași luni, președintele PNL anunța, într-o conferință de presă, că va candida pe un post de senator în județul Teleorman, în tandem cu secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, candidat și el în același județ, pe un post de deputat.
„Eu nu mă duc la Teleorman pe voturile lui Liviu Dragnea. Fiecare cu voturile lui și împreună cu voturile USL. Da, există o simbolistică: faptul că președintele PNL și secretarul general al PSD vor angaja imreuna în față acelorași cetățeni este un semnal de soliditate a USL și de durata a ei,” declara atunci Antonescu.
De altfel, cei doi au mers împreună să-și depună dosarele de candidatură la Biroul Electoral Județean și au glumit pe tema unor posibile întrebări din partea membrilor Biroului, invocând „procedura în caz de plagiat”.
În februarie 2013, după publicarea raportului MCV asupra justiției din România de către Comisia Europeană, Antonescu declara că acest Mecanism de Cooperare și Verificare este lovit de „caducitate”, trebuind să se încheie în 2010. El a acuzat Comisia Europeană că a vorbit „exagerat și sub influență partizană” despre campanii de hărțuire la adresa unor judecători. „Nici un judecător sau instanța din România nu a fost împiedicat vreodată direct sau indiresc să aplice legea”, a spus șeful PNL.
18 noiembrie 2013. Într-o emisiune tv, Antonescu susținea, legat de Justiție, că nu poate scapa „de suspiciunea că în continuare se deschid și se închid dosare pe alese”. „Un lanț de coincidențe mă face să cred asta”.
Relația cu Victor Ponta
28 octombrie 2013. Președintele PNL Crin Antonescu afirmă că nu exclude o candidatură a lui Victor Ponta la alegerile prezidențiale, punctând însă că, într-o asemenea situație, „nu se mai poate vorbi de USL”.
18 noiembrie 2013. Antonescu declara într-o emisiune tv că premierul Victor Ponta, deși nu este „fundamental diferit” față de perioada opoziției, este „expus” unor pericole de a reveni la epoca Adrian Năstase.
„Victor Ponta din 2013 nu îmi pare fundamental diferit, dar îmi pare expus, așa cum se întâmplă fiecare dintre noi când ajunge într-o poziție importantă, unor pericole, și sper să reziste, și eu încerc să-l ajut să reziste pericolelor, chiar prin declarații publice”, a spus Antonescu.
16 decembrie 2013. După ce Victor Ponta a declarat că Antonescu i-a mințit pe liberali în ceea ce privește legea amnistiei, liderul PNL a reacționat: „Victor Ponta își ia îndrăzneala să mă facă mincinos, lucru pe care nu i-l permit. Nu avem în niciun fel intenția de a părăsi guvernul. Sunt profund mâhnit că un om pe care l-am ajutat să ajungă premier are un asemenea comportament”.
17 februarie 2014. Antonescu cere PNL să voteze și pentru ridicarea imunitățîi deputatului Vlad Cosma (PSD) și să reintroducă pe ordinea de zi legea amnistiei, pentru a fi respinsă. Ulterior, cu privire la cererea DNA de ridicare a imunitățîi lui Daniel Chițoiu, el spune că PNL nu va obstrucționa sau amână demersurile justiției.
23 februarie 2014. Crin Antonescu acuză PSD că pune capăt USL pentru a-și lansa propriul candidat la Președinție. Opțiunea de a rupe USL e o decizie a lui Victor Ponta, a mai declarat președintele liberal, potrivit căruia PSD nu și-a ținut angajamentele asumate față de PNL, nici în privința susținerii sale la prezidențiale, nici în ceea ce privește justiția și politicile economice.
25 februarie 2014. Antonescu anunță într-o conferință de presă că PNL a adoptat o rezoluție care prevede ieșirea de la guvernare, demisia în bloc a miniștrilor liberali și a secretarilor de stat și solicitarea demisiei premierului Victor Ponta, acuzând „încălcarea repetată și flagrantă, la un prag inacceptabil, a unor elemente de alcătuire a Guvernului de către premier”. Alianța USL se destramă, astfel, la trei ani de la constituirea acesteia. Liberalii depun ulterior și o moțiune de cenzură împotriva noului guvern USD condus de Ponta.
4 martie 2014. Președintele PNL, Crin Antonescu, a anunțat, în plenul Parlamentului, că demisionează din funcția de președinte al Senatului, după un schimb de replici cu premierul Victor Ponta, în cadrul ședinței pentru învestitura noului guvern. Într-o intervenție anterioară de la tribună, Antonescu îi ceruse premierului să demisioneze împreună că semn că USL nu mai există, după ce Ponta îi atrăsese atenție că prezența să la șefia Senatului e un semn al continuitățîi alianței.
15 aprilie 2014. Crin Antonescu, după ce premierul a anunțat că își mută biroul la Ministerul Apărării: „Victor Ponta și-a pierdut control, de frică, de nervi. Cu ce drept, dacă e în toate facultățile, își permite să facă acest circ cu guvernul României?”
27 aprilie 2014. Crin Antonescu îi transmite lui Victor Ponta mesajul „Ai să-l regreți pe Băsescu”, explicând că, dacă el va ajunge președintele țării, nu va face pacturi de coabitare, iar Ponta nu va mai face parte din guvern.
25 mai 2014. Crin Antonescu declara, după anunțarea exit-poll-urilor privind rezultatele la alegerile europarlamentare, în care partidul a obținut un scor sub țintă asumată, că „războiul (cu PSD) de-abia începe” iar liberalii nu „iau mită” și nu vor lasă România pe mâna „baronilor roșii”.
27 mai 2014. Crin Antonescu, într-o emisiune tv: „În acest moment marele pericol pentru România e pericolul roșu. Ponta, mai periculos pentru România decât Băsescu„. El a mai spus că premierul Victor Ponta e de o incultură crasă și consideră că liberalismul „e ceva de bani”.
31 mai 2014. Crin Antonescu anunță, într-o conferință de presă, că a decis să nu mai candideze la președinție, pentru a lasă loc unui candidat care să fie „acceptat” mai ușor de forțele politice de dreapta și de presă de dreapta.
Astfel, după cinci ani în fruntea PNL, Antonescu renunta la calitatea de președinte al partidului și la cea de prezidențiabil.
