Procuratura din Regatul Unit a renunțat luna trecută la urmărirea penală a doi cetățeni britanici acuzați că ar fi spionat pentru China. Procurorii nu au putut obține de la Guvernul britanic suficiente dovezi că Republica Populară Chineză este o amenințare la adresa siguranței naționale. Drept răspuns, echipa premierului Keir Starmer a publicat mai multe declarații ale martorilor, pentru a se apăra de criticile aduse. Printre afirmațiile de la audieri se numără și cele ale lui Matthew Collins, adjunctul consilierului pe siguranță națională al lui Starmer.
Scandalul spionajului chinezesc în Regatul Unit nu pare să se stingă prea curând. După ce regimul comunist de la Beijing a fost acuzat că vrea să construiască o nouă ambasada, care să deservească drept bază pentru spionaj chiar în inima capitalei engleze, primind inițial și acordul Poliției, acum a apărut un nou val de critici în urma unui scandal legat de doi suspecți, care au fost iertați de procuratura britanică.
În 2024, doi cetățeni UK, Christopher Cash (care lucra pentru biroul parlamentar al unui ales conservator) și Christopher Berry (profesor) au fost acuzați de autoritățile britanice că ar fi transmis informații Chinei și ar fi spionat în favoarea acestei țări, între 2021 și 2023.
Cei doi au negat că ar fi avut un om de legătură al Beijingului, prin care comunicau datele și informațiile, pledând constant pentru nevinovăția lor, ancheta începând din 2023.
Luna trecută, Procuratura Coroanei a renunțat la urmărirea penală a celor doi, deoarece nu au putut obține de la Guvernul britanic dovezi irefutabile cum că Republica Populară Chineză ar fi o amenințare la adresa siguranței naționale a Regatului Unit, fapt care a dus la invalidarea rechizitoriului.
Așa cum era de așteptat, evenimentul a produs un veritabil scandal politic. Opoziția, în special Partidul Conservator (care se prezintă la nivel declarativ a fi cel mai înverșunat opozant al Beijingului dintre formațiunile britanice), a profitat de ocazie pentru a critica leadershipul laburist. Pentru conservatori, momentul reprezenta o oportunitate de a mai atenua căderea în sondaje, care pare că nu se mai oprește, chiar dacă nu se mai află la guvernare.
Partidul Laburist, care a preluat guvernarea în iulie anul trecut, s-a apărat indicând că formațiunea conservatoare era la guvernare atunci când ancheta a fost pornită, ei fiind cei care au catalogat China drept o „provocare care va defini epoca noastră”, nu ca o amenințare la adresa siguranței naționale, ceea ce a produs complicațiile sus-amintite.
Totodată, aseară, guvernul laburist a făcut publice declarațiile mai multor martori anchetați în acest dosar, tocmai pentru a încerca să „își spele imaginea publică”.
Declarații acuzatoare
Printre mărturiile publicate de laburiști sunt și cele ale lui Matthew Collins, adjunctul consilierului pentru siguranță națională a premierului Keir Starmer, făcute între decembrie 2023 și august 2025.
Acesta a afirmat, în cea mai recentă declarație a sa, că „serviciile de informații chinezești sunt capabile să orchestreze operațiuni de spionaj pe scară largă împotriva Regatului Unit.”
Totodată, el a zis, tot în august, că respectivele operațiunii se axează în principal pe subminarea prosperității economice și a rezilienței Regatului Unit, amenințând interesul și siguranța țării.
În ciuda acestor citate, în februarie el ar fi spus că țara sa „este pregătită să aibă o relație bună cu China, pentru a crea un spirit de colaborare, înțelegere și stabilitate.” Anume, a punctat că se va colabora cu Beijingul acolo unde este cazul, chinezii vor fi contracarați acolo unde e nevoie, inclusiv pe teme de siguranță națională.
Kemi Badenoch, lidera conservatorilor, i-a acuzat pe laburiști că mărturiile au fost oferite publicului doar pentru a se „acoperi” pe sine. Starmer a fost atacat în repetate rânduri că ar fi prea dornic de a se apropia de China, el având inclusiv o întrevedere cu Xi Jinping la summitul G20 din noiembrie, la doar câteva luni de la preluarea mandatului.
Hub al spionajului chinez
Tema spionajului chinezesc în Marea Britanie nu este una nouă. În mai 2018, Republica Populară Chineză a cumpărat „Royal Mint Court”, o clădire impresionantă cu birouri și spații rezidențiale în centrul Londrei, pe care intenționează să o folosească drept ambasadă.
Relația britanicilor cu China s-a stricat în ultimii ani, comuniștii fiind acuzați că au ascuns ce s-a întâmplat la Wuhan la începutul pandemiei de COVID- 19, iar, în contextul declanșării războiului în Ucraina, că ezită să condamne și să sancționeze Rusia. Proiectul ambasadei părea „condamnat” să eșueze.
Inițial, în decembrie 2022, Tower Hamlets Council, unitatea administrativ- teritorială responsabilă cu administrarea imobilului devenit proprietate a Chinei, a decis să nu dea un aviz favorabil pentru dezvoltarea proiectului. Autoritățile chineze au ratat, ulterior, termenul în care puteau contesta a măsura.
Deși părea că lucrurile se „împotmoliseră”, schimbarea de putere din Marea Britanie a fost de „bun augur” pentru asiatici. Pe 14 august 2024, la o lună după ce laburiști au preluat guvernarea de la conservatori, reprezentanții Chinei au depus o nouă cerere la Consiliul Tower Hamlets.
Anchetele jurnaliștilor britanici au dezvăluit mai multe detalii controversate ale noului design. Este vorba despre mai multe structuri și camere subterane, ale căror specificații sunt secretizate în proiectul depus, din motive de securitate.
Activiștii și jurnaliștii au speculat că este vorba despre spații de interogare și ascunzători pentru spionii chinezi. De altfel, în structura detaliată din „master plan” se observă și un tunel.
Apariția, în aprilie, a respectivei investigații a dus la proteste organizate chiar în locația în care ar fi trebuit construită ambasada. Ulterior, cel mai probabil în urma presiunii manifestanților, Scotland Yard s-a decis să nu aprobe în cele din urmă autorizația proiectului. Motivul: nu pot fi organizate proteste în siguranța în zona respectivă.
Miniștrii laburiști au susținut construirea noii ambasade. Inițial David Lammy (fost ministru de Externe, actualmente vicepremier) și Yvette Cooper (fostă ministră de interne, actualmente a preluat portofoliul lui Lammy) s-au pronunțat ambii în favoarea proiectului.
Starmer a evitat să se pronunțe asupra subiectului. Cu toate acestea, dosarul celor doi cetățeni britanici care au scăpat de acuzațiile de spionaj pe baza presupusei erori a guvernului de la Londra de a cataloga China drept o amenințare a reaprins discuție și cu privire la noua ambasadă.
Presa britanică prezintă informații diferite despre această temă. „The Telegraph”, publicație apropiată de conservatori, a scris despre faptul că laburiștii se tem de repercusiuni din partea Beijingului, în cazul în care se refuză acordarea autorizației.
„The Times” scrie că, în discuțiile cu comuniștii de la Beijing, actuala conducere le-ar fi dat asigurări că proiectul va putea continua. Pe de altă parte, „The Guardian”, ziar apropiat de laburiști, vorbește despre o nouă amânare în privința acordării sau nu a avizului. Rămâne de văzut dacă noile critici la adresa premierului Keir Starmer și a miniștrilor săi îi va determină să ia măsuri, așa cum a fost publicarea mărturiilor în dosarul „Cash & Berry”.
