Hidrocarburile au fost, în ultimele decenii, principala sursă de alimentare energetică. Inclusiv în prezent reprezintă 80% din ponderea de consum energetic la nivel global. O nouă alternativă „în vogă”, care devine tot mai populară, în special datorită faptului că poluează mult mai puțin, este energia pe bază de hidrogen. Aceasta ar putea deveni în timp o alternativă viabilă la gazul natural în privința încălzirii locuințelor, sau a funcționării fabricilor.
După ce China a ajuns să domine mai multe domenii strategice importante în ultimii ani, precum metalele rare, panourile fotovoltaice, sau bateriile de mașini electrice, țara comunistă pare că are un avantaj și în producția de energie pe bază de hidrogen.
Lăudată de mulți ca „tehnologia viitorului”, energia din hidrogen are potențialul de a deveni o sursă de alimentare larg răspândită, care ar putea inclusiv să ajute la încălzirea locuințelor sau la furnizarea curentului electric necesar echipamentelor industriale energofage.
În esență, hidrogenul este considerat o posibilă alternativă viabilă la gazul natural. În mod evident, răspândirea acestei tehnologii ar avea implicații serioase inclusiv pe plan geopolitic, având în vedere actuala ecuație a puterii în ceea ce privește piața gazelor naturale.
Dincolo de reducerea relevanței strategice a conductelor de gaze, inclusiv comerțul de gaz natural lichefiat (GNL) ar putea avea de suferhit de pe urma răspândirii hidrogenului. În consecință, terminalele de GNL, care au avut parte de un „adevărat boom” în Europa, în ultimii ani, ar putea fi afectate de o scădere a cererii.
Știința din spatele tehnologiei
Energia aceasta este produsă prin separarea hidrogenului de alte elemente, prin procese precum reformarea cu abur, electroliza și separarea termochimică a apei. Deși cea mai mare parte a hidrogenului este produsă în prezent din gaze naturale (ceea ce poate părea paradoxal), prin reformarea cu abur, alte metode utilizează surse regenerabile precum energia solară, eoliană, biomasă sau căldură din energia nucleară, pentru a separa apa și a crea hidrogen „verde”.
Aceste metode „verzi” sunt cele care, dacă vor fi dezvoltate, vor putea transforma energia pe bază de hidrogen în „vedeta” tranziției energetice verzi. Aceste procese sunt considerate mai „prietenoase” cu mediul. Amprenta de carbon a energiei pe baza de hidrogen ar urma să fie mult mai mică decât cea a energiei pe bază de hidrocarburi. Pe fondul efortului multor societății de a lupta cu efectele încălzirii globale, este de înțeles de ce tehnologia respectivă ar putea fi o soluție.
Esențial pentru această metodă „ecologică” este un aparat special, un electrolizor. Un dispozitiv care folosește electricitatea pentru a descompune apa în componentele sale, hidrogenul și oxigenul, printr-un proces numit electroliză.
Electrolizorul produce ceea ce cheamă „hidrogen verde”, atunci când electricitatea care alimentează aparatul provine din surse regenerabile (eoliană, solară, hidraulică sau nucleară).
Așadar, miza principală este dezvoltarea acestor electrolizoare. Nu e vorba doar de cantitate, ci mai ales de calitate. Este esențial ca electrolizorul să producă hidrogen în cantități cât mai mari, inclusiv pentru a putea alimenta mari unitățim industriale, diminuând, astfel, cantitatea de gaze naturale.
Situația din prezent
La ora actuală, China este atât cel mai mare producător de hidrogen, cât și cel mai mare consumator. Strategia Beijingului a fost de a dezvolta această tehnologie atât pentru a-și potența puternica industrie (țara comunistă este cel mai mare exportator la nivel global).
Creșterea ponderii hidrogenului înseamnă, cum spuneam, și o posibilă reducere a dependenței de gaze naturale. În cazul Chinei, asta ar putea însemna o reducere a importurilor, marea lor majoritate provenind în prezent din Rusia, prin conducte sau GNL.
Acest lucru este valabil și pentru statele europene. Odată cu atacul asupra Ucrainei din 2022, multe țări au luat măsuri de a se reorienta către alte surse decât Rusia, sau au fost nevoite să o facă, din cauza unor perturbări ale tranzitului cauzate de explozia conductelor Nord Stream sau respectiv închiderea conductei „Drujba”.
Avantajul gazului rusesc era că, de multe ori, era mai ieftin decât alternativele precum gazul lichefiat. Tocmai acest aspect a fost cel care a lovit în plin producătorii industriali din Europa, mai ales Germania, marfa lor devenind mult mai puțin competitivă din cauza costurilor de producție mai mari. Multe uzine nici nu funcționează în prezent la capacitate maximă din cauza aceasta.
Viitorul
Când se spune despre China că domină în ceea ce privește energia, este vorba mai ales despre faptul că este țara cu cea mai mare capacitate instalată de electrizoare din lume.
În plus, cu peste 60% din ponderea globală, statul asiatic este lider mondial în fabricarea de electrolizoare pe bază de alcaline (ALK). Obiectivul nou al Chinei este de a-și extinde expertiza dincolo de ALK și de a pune la punct tehnologia electrolizoarelor cu membrană de schimb de protoni (PEM), care este mai flexibilă și compatibilă cu sursele de energie regenerabilă.
China este țara care produce cele mai multe gaze cu efect de seră. Deși, în mod ideal pentru proprii cetățeni, poluarea ar scădea, pare se că adevărata miză a comuniștilor de la Beijing nu e neapărat sănătatea populației țării, ci dezvoltarea unei tehnologii, care să-i ferească de tarifele vamale pe bază de emisii de carbon.
Mai exact, prin adoptarea unei tehnologii mai „verzi”, astfel de taxe vamale, menite a descuraja țările care produc multe gaze cu efect de seră, nu ar mai fi aplicabile, întrucât marfa nu ar mai fi produsă prin metode poluante. Deci, e vorba despre un câștig comercial și economic.
Europa începe și ea să ia măsuri pentru a contracara valul de electrolizoare chinezești ieftine, care ar putea inunda piețele interne. Fiind un lider atât al tehnologiile de electrolizoare ALK, cât și PEM, Europa își intensifică eforturile pentru a evita o repetare a scenariului din domeniul panourilor solare și al bateriilor pentru vehicule electrice, domenii în care a rămas în urma Chinei.
Printre măsuri, Banca Europeană de Hidrogen a introdus „cerințe stricte de reziliență” în licitațiile sale, pentru a consolida producția de electrolizoare din Europa, după ce a constatat o prezență puternică a companiilor chinezești în rândul câștigătorilor primelor sale licitații. Una dintre cerințele-cheie actuale este ca proiectele care primesc subvenții de la banca respectivă să se asigure că maxim 25% din capacitatea lor de electrolizoare provine din China.
Statele Unite sunt atât în urma colosului asiatic, cât și a europenilor în acest domeniu important. Cu o administrație care nu pune accent pe politicile de mediu, orice măsură în privința producției energiei pe bază de hidrogen ar putea fi luată doar în cheia unei oportunități economice.
O astfel de logică ar putea fi joburi în viitoarele fabrici de asamblare a electrozilor sau în procesul de producție a hidrogenului. Aflat într-un moment electoral nu tocmai favorabil, Trump ar putea reveni la mesaje care anul trecut l-au propulsat spre victorie contra Kamalei Harris, inclusiv acela de a crea noi joburi, context în care ar putea lua măsuri care ar stimula producția de hidrogen în SUA.
