În ciuda exodului de pacienți români către spitalele din Turcia sau din Occident, tendință pe care o regăsim atât în rândul pacienților, cât și în rândul personalităților publice, țara noastră beneficiază de centre specializate care practică medicina după cele mai noi ghiduri internaționale.
Medicul Cristian Viișoreanu vorbește, într-un interviu acordat „Independent news”, despre experiența sa în tratarea pacienteor cu cancer mamar, în țara noastră și despre eforturile pe care le face de a construi, aici, un sistem integrat de servicii medicale, competitive cu cele din afară. Altfel spus, la noi în țară, ca afară.
Date recente arată că cea mai frecventă formă de cancer la femei a devenit cancerul la sân, depășind incidența cancerului pulmonar. Circa 2,26 milioane de femei se îmbolnăvesc anual de cancer la sân și peste 140.000 pierd lupta cu această boală. În România, anual se înregistrează peste 12.000 de cazuri noi în timp ce aproape 4.000 de femei își pierd viața.
Am stat de vorbă cu dr. Cristian Viișoreanu, medic chirurg, specializat în chirurgia oncologică și în cea care privește patologia sânului, despre situația cancerului mamar în România, despre ce spun ghidurile internaționale referitor la tratamentul corect al acestei boli și nu în ultimul rând, ce mai înseamnă un efort de conștientizare în noianul de informații care inundă mediul online.
– Cum privim ultimele statistici cu privire la incidența și mortalitatea prin cancer mamar?
– Dr. Cristian Viișoreanu: Eforturile de conștientizare au avut un efect pozitiv pe care l-am resimțit în perioada 2018-2019. Pandemia însă a stricat tot ce reușiserăm să construim până la acel punct. Practic, ne-a dat înapoi cu cincisprezece ani.
Sufocarea sistemului medical de urgențe și măsurile de restricție au făcut ca multe dintre pacientele aflate în curs de investigare, cu suspiciune de cancer mamar sau leziuni precursoare să pună pauză procesului premergător diagnosticului, sau să întrerupă pur și simplu tratamentul de teama unei contaminări în spital.
Astfel, în decurs de un an sau mai puțin, paciente aflate în stadiul doi au ajuns la stadiul trei sau patru. De teama infectării cu noul coronavirus au lăsat armele jos în fața unui dușman și mai mare. Încercăm să revenim la acea realitate la care au muncit comunități medicale și organizații din toată lumea. Lupta cu cancerul este de multe ori o luptă contra-timp, timp ce nu poate fi dat înapoi când vorbim despre cancer.
– Cum arată scenariul norocos al unei paciente recent diagnosticate cu cancer mamar?
– Putem invoca norocul? Nu este cel mai prietenos cuvânt pentru domeniul de cercetare. Trebuie, totuși, să acceptăm faptul că nu știm (încă) totul despre această boală. Dar este imperios necesar să ne folosim de CEEA CE ȘTIM. Și știm, cu certitudine, că dacă descoperim boala în stadiu incipient, o putem controla. Așadar, posibilitățile deschise de acest scenariu ni le oferim noi înșine, făcând o dată pe an un screening imagistic.
Revenind la întrebare, depinde mult și de stadiul și de localizarea bolii. Tratamentul cancerului mamar este de două tipuri: local și sistemic. Local înseamnă controlul bolii la nivelul sânului și axilei, prin chirurgie și radioterapie, iar sistemic înseamnă chimioterapie, hormonoterapie sau imunoterapie. Iată deci câte abordări avem la dispoziție astăzi pentru a îmbunătăți tratamentul cancerului mamar. Spre deosebire de protocolul anilor optzeci, când toate pacientele făceau mastectomie radicală, chimioterapie și își trăiau restul vieții într-un corp marcat fizic, ca să nu mai vorbim și de psihologic, de amintirea aceasta brutală.
Astăzi, mulțumită metodelor de diagnostic precis, fiecare pacientă primește o formulă de tratament unică, adaptată tabloului său clinic.
Astăzi, mastectomia nu mai are o adresabilitate generală, ea fiind indicată doar în cazurile avansate. Și chiar și în această situație, există chirurgia onco-plastică, ce poate încerca să readucă pacientei o formă cât mai apropiată de cea înainte de cancer.
– Este sistemul medical din România competitiv cu cel al centrelor din afară?
– România are totuși o școală medicală bună. Problemele apar la nivel de infrastructură în spitalele de stat, care nu permite tinerilor doctori să practice medicina la standardul actual. Dar, dacă ne referim la mediul privat, unde merg și pacienții români atunci când aleg centrele din afară, lucrurile stau altfel. Operatorii de servicii medicale private din România au făcut investiții importante în aparatură de diagnostic și săli de chirurgie moderne; sunt practic la același nivel cu marile centre din afară. Cât despre calitatea actului medical, personal m-am preocupat de formarea unei echipe urmărind cele mai recente recomandări ale ghidurilor europene, cu focus pe siguranța pacientului, a actului chirurgical și al comunicării. Cred că spitalele private din România au cel puțin la fel de mult de oferit pacienților români precum cele din afară.
Există pacienți care necesită reintervenții după ce au fost operați initial în străinătate, nu sunt singurul medic care s-a confruntat cu situația aceasta. Și totuși, mulți dintre cei care primesc diagnosticul azi, mâine sunt deja în Turcia. Vis-à-vis de această tendință care încă persistă, îmi permit să fac o singură sugestie – aceea de a documenta înainte opțiunile și de a cântări bine decizia, pentru că în țară poate fi o variantă mai bună decât în altă parte: logistic, financiar, din punct de vedere al comunicării, dar și a… calității actului medical.
– Subiectul conștientizarea asupra prevenției – mai reprezintă o conversație cu sens, în noianul de informații care inundă mediul online?
– Discursul public despre prevenție are întotdeauna un ton pozitiv. Dar realitatea din cabinet, este cu totul diferită. La ultima dezbatere cu pacientele, mi-am propus să aduc această realitate în atenția tuturor celor prezenți acolo, prin niște imagini cu paciente aflate în stadii avansate. Am stârnit un val de emoție… un alt tip de emoție. Nu știu dacă am făcut bine, însă în această eră a informației care vine către noi și pe sub ușă, după ce închidem geamul, putem pierde cu ușurință din vedere lucruri importante, cum ar fi grija pentru sănătate. Nu trebuie să fim anxioși cu privire la ziua de mâine, însă ne putem câștiga starea de liniște prin ochii specialiștilor, verificând care este starea noastră de sănătate și participând activ la ea, adoptând recomandările cu privire la un stil de viață echilibrat.
……..
Dr. Cristian Viișoreanu este medic primar Chirurgie generală, supraspecializat în chirurgia oncologică. Este și fondator al Institutului Sânului, un centru medical dedicat tratamentului patologiei mamare, un loc în care pacientele diagnosticate cu cancer mamar beneficiază de un parcurs terapeutic complet, up-to-date cu recomandările celor mai recente ghiduri europene.
Cu o experiența de peste 12.000 de intervenții chirurgicale în tratamentul patologiei mamare, dr. Cristian Viișoreanu este coordonator al echipei multidisciplinare a Institutului Sânului, regăsindu-se permanent în centrul atenției pacientelor cărora le oferă atât timp cât au nevoie pentru a-și înțelege diagnosticul, etapele tratamentului și opțiunile chirurgicale pe care le au la dispoziție.
Importanța pe care o acordă comunicării cu pacientele, abordate precum cazuri unice, confirmă dr. Cristian Viișoreanu reputația de specialist înalt specializat și, în același timp, și al unui aliat de încredere în lupta cu boala a cărui implicare ajunge la sufletele pacientelor, greu încercate de cancerul mamar.
