Premierul desemnat Eugen Tomac a cultivat, de-a lungul timpului, legături constante cu Partidul Republican, cu rețelele conservatoare din SUA și, punctual, cu cercul lui Donald Trump. Aceste conexiuni sunt de natură politică și de networking, nu relații instituționale formale cu administrația Trump, scrie Informat.ro.
Eugen Tomac se revendică de ani buni din zona conservatoare euro‑atlantică și și‑a construit discursul pe axa „România puternică în NATO și aliată apropiată a SUA”.
Încă din 2018, în calitate de președinte executiv al PMP, el a participat la conferința anuală a conservatorilor americani (CPAC) la Washington, la invitația lui Matt Schlapp, liderul American Conservative Union, organizație‑cheie pentru activismul conservator republican.
La acel moment Tomac a vorbit despre „legături puternice” construite cu republicanii lui Trump și despre nevoia României de „cât mai mulți prieteni în Administrația Trump”.
Unul dintre momentele cu cea mai mare vizibilitate publică pentru relația lui Tomac cu mediul trumpist este invitația, în martie 2019, la reședința din Florida a lui Donald Trump, la o cină festivă organizată de Partidul Republican.
Într-o postare pe Facebook, Tomac a scris că a fost invitat „acasă la Președintele Trump”, la Mar‑a‑Lago, și a publicat o fotografie în care apare alături de președintele SUA. El a subliniat că a venit „la invitația partenerilor mei politici din Statele Unite” și a descris seara ca „o adevărată lecție de patriotism”, evocând discursul pro‑american și aprecierea pentru democrația consolidată a Statelor Unite.
În aceeași postare, Tomac a afirmat că i‑a adresat personal lui Donald Trump invitația de a vizita România. Anterior el a transmis aceeași invitație prin consilierul prezidențial Kellyanne Conway.
Legături cu mișcarea conservatoare din SUA
Relația lui Tomac cu zona conservatoare americană se sprijină în principal pe participarea repetată la reuniuni organizate de American Conservative Union și la rețeaua CPAC. Potrivit Agerpres, Tomac a fost prezent la „mai multe reuniuni, de toate nivelurile, ale republicanilor americani” și că a construit „legături puternice în această comunitate politică”, în ideea că acestea ar putea aduce beneficii României.
Într‑un turneu american relatat de „Știripesurse.ro”, Tomac a menționat întâlniri la Washington și în Florida cu parlamentari republicani, între care se numără și Brian Mast, congressman din Florida și figură influentă în zona de politică externă a Partidului Republican, implicat în dezbaterile privind sprijinul pentru Ucraina și poziționarea dură a SUA față de Iran și Rusia.
Asocierea sa cu politicieni de profilul lui Mast, figuri active în politica externă, dar și promotori ai unei agende „America First”, sugerează că relațiile sale se află în zona cea mai vocală a dreptei trumpiste, nu în nucleul tradițional bipartizan al establishment‑ului de la Washington.
Mesajul pro‑Trump și diferențele față de MAGA
În 2020, Eugen Tomac a afirmat că „Donald Trump este soluția pentru a menține America puternică și unită” și că Europa are nevoie de „America implicată, alături de Europa”. Mesajul său este favorabil lui Trump, dar pune accent pe nevoia unei Americi puternice și implicate în securitatea europeană, nu pe contestarea Uniunii Europene sau pe retorica anti‑globalistă asociată unei părți a mișcării MAGA.
În declarații din turneele sale americane recente, Eugen Tomac a subliniat și sprijinul ferm al Statelor Unite pentru Ucraina, afirmând că „americanii sunt foarte hotărâți” să susțină Kievul în fața agresiunii ruse, fapt care îl poziționează în acord cu linia pro‑Ucraina și pro‑NATO promovată de principalul curent din PPE. Astfel, el se racordează la rețeaua conservatoare trumpistă, dar rămâne în logica mainstream pro‑europeană și pro‑atlantică, ceea ce îl menține compatibil cu Bruxelles și cu capitalele occidentale.
Apropierea simbolică de Donald Trump, dar ancorarea în PPE și în consensul euro‑atlantic ridică o întrebare legată de modul în care ar naviga un eventual premier Tomac între o administrație Trump care a demonstrat că poate tensiona relațiile cu UE și NATO și un nucleu dur pro‑european în care România își ancorează interesele strategice.
De ce l‑ar fi luat Nicușor Dan în calcul pe Eugen Tomac ca premier
Legăturile lui Tomac cu conservatorii americani și profilul său pro‑Trump pot fi utile pentru că oferă un semnal extern de continuitate pro‑americană și pentru că permit prezentarea unui premier perceput drept apropiat de Washington într‑un moment de tensiune geopolitică regională. În același timp, apartenența la PPE și statutul de europarlamentar îl fac compatibil cu Bruxelles‑ul și oferă un canal direct de comunicare cu instituțiile europene și cu partenerii din familia populară europeană.
Există însă și riscuri politice și geopolitice, pentru că un premier perceput în plan simbolic drept „omul lui Trump” ar putea complica poziționarea României dacă relația dintre o nouă administrație Trump și instituțiile europene ar intra într‑o fază de tensiune accentuată.
Cât cântăresc, în realitate, legăturile cu Trump
Conexiunile lui Eugen Tomac cu organizațiile conservatoare din SUA și cu cercul lui Donald Trump se situează în registrul relațiilor politice și de imagine, fără dovezi că s‑ar fi transformat într‑un canal instituțional privilegiat de influență asupra deciziilor administrației americane.
În logica raporturilor de putere, capitalul de networking pe care îl are Tomac îi oferă un avantaj comparativ față de mulți actori români, dar nu îl transformă într‑un interlocutor indispensabil pentru Washington în dosarele strategice care privesc România, precum războiul din Ucraina, securitatea flancului estic, energia sau relația UE–SUA.
Pentru Nicușor Dan, profilul său poate funcționa ca un atu în construcția unei narațiuni pro‑occidentale și în oglindirea, pe cât posibil, a poziției conservatoare a SUA, pe care încearcă să o balanseze cu prioritățile europene privind securitatea pe flancul estic.
Testul decisiv nu va fi însă imaginea externă, ci politica internă: capacitatea unui premier Tomac de a construi și menține o majoritate funcțională, de a guverna efectiv și de a gestiona tensiunile dintre partidele mari va conta mai mult decât relațiile cu apropiații lui Trump în supraviețuirea reală a unui asemenea cabinet.
