Președintele SUA, Donald Trump, a justificat atacul pe motiv că nu poate permite Iranului să dezvolte vreodată o armă nucleară. Dar, după ce America s-a alăturat Israelului în bombardarea țării în iunie anul trecut, el a afirmat că a „distrus” programul său de arme nucleare, scrie „The Times”.
Luni, Iranul a declarat că printre țintele ultimelor atacuri s-a numărat și instalația nucleară Natanz, situată la sud de Teheran. De asemenea, s-au auzit explozii în vecinătatea instalațiilor nucleare din orașul Isfahan.
Toate acestea sugerează că Trump și Binyamin Netanyahu, prim-ministrul israelian, sunt de acord cu analiștii că atacurile din iunie au afectat, dar nu au distrus capacitățile Iranului. La acel moment, evaluările standard erau că, dacă ar fi ales să o facă, Iranul ar fi putut rafina și transforma uraniul îmbogățit într-un dispozitiv nuclear în termen de trei până la opt luni.
Analiștii, dar și Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de monitorizare al Națiunilor Unite, sunt de acord că bombardamentul din iunie a făcut mai dificilă evaluarea stării programului.
De atunci, Iranul a cooperat doar parțial cu inspectorii AIEA, nepermițându-le să viziteze niciunul dintre principalele situri afectate în iunie anul trecut și nici să afle unde se află stocurile existente de uraniu îmbogățit, materialul esențial pentru fabricarea bombelor.
Iranul a declarat apoi că deține 440 kg de uraniu îmbogățit în proporție de 60%: suficient pentru a produce zece ogive nucleare dacă este îmbogățit în continuare până la 90%, dar care poate fi utilizat în arme chiar și la acest nivel.
Se crede că stocul a supraviețuit atacului american și israelian și că este depozitat în tunelurile subterane care au supraviețuit la Natanz, Isfahan și la a treia instalație nucleară principală, Fordow.
Ținte ratate
Analiștii sunt destul de siguri că principalele instalații de îmbogățire, cu rafturile lor de centrifuge care separă izotopii de uraniu din gazul de hexafluorură de uraniu, au fost grav avariate în iunie.
Ceea ce este incert este progresul reconstituirii acestor instalații și a altor instalații necesare sau dacă existau stocuri de rezervă de centrifuge. Un sit nou dezvoltat, sub „Muntele Pickaxe”, în apropierea sitului existent de la Natanz, nu a fost lovit în iunie.
Există dovezi ale activității la unele dintre aceste locații, deși o mare parte din aceasta este în concordanță cu eforturile de „curățare” și securizare a acestora.
„Complexul de tuneluri Pickaxe nu este încă operațional, dar construcția sa a continuat constant timp de mai mulți ani și pare să se apropie de final”, se arată într-un raport al Institutului pentru Știință și Securitate Internațională, un think tank din Washington, din noiembrie.
„Activitățile în curs de desfășurare necesită o examinare atentă. Având în vedere distrugerea pe scară largă a celorlalte instalații iraniene legate de centrifuge, complexul Pickaxe Mountain este un potențial candidat pentru orice reconstituire iraniană a programului său de centrifuge, de la producția de componente pentru centrifuge la asamblarea centrifugelor și îmbogățirea uraniului.”
Ceea ce a rămas neschimbat timp de două decenii este evaluarea majorității analiștilor din acest domeniu, potrivit căreia, deși Iranul a lucrat la componentele necesare unui program de arme nucleare, nu există un angajament tehnic sau politic vizibil pentru a le reuni.
În mod evident, nu a existat niciun efort concertat pentru a readuce programul la nivelul dinainte de iunie, probabil din teama de a declanșa noi atacuri. Dar asta nu exclude posibilitatea ca acest lucru să se întâmple în viitor.
Continuitate
„Iranul nu a căutat în mod activ arme nucleare de câteva decenii, dar a menținut bazele unui program de armament”, a declarat Ian Stewart, fost specialist al Ministerului Apărării și actualmente director executiv al Centrului James Martin pentru Studii de Neproliferare de la Institutul Middlebury din SUA.
Dacă ar încerca să continue acum sau chiar să-și reia activitatea anterioară, ar fi împiedicat, dar nu complet împiedicat, de faptul că mulți dintre cei mai buni oameni de știință nucleari ai săi au fost uciși în atacurile aeriene din iunie. Se crede că serviciile secrete israeliene au pătruns în profunzime în program.
Cu toate acestea, cunoștințele și capacitățile de bază sunt acum prezente în Iran, așa că, dacă regimul supraviețuiește, orice este posibil, mai ales dacă o figură și mai radicală îi va succeda ayatollahului Ali Khamenei. Acesta a considerat întotdeauna că fabricarea unei bombe este neislamică, dar alții din regim nu erau de acord.
„Iranul nu poate acum să achiziționeze rapid arme nucleare, dar riscul este ca un extremist să preia conducerea și să continue programul pe care Khamenei l-a oprit”, a spus Stewart.
