„Registrul „Ordinul de Zi pe Unitate” (OZU) al unității militare din Târgoviște unde, în decembrie 1989, au fost judecați și executați soții Ceaușescu, conținea informații despre rețeaua kaghebiștilor despre care vorbește astăzi fostul procuror militar Cătălin Ranco Pițu. Acesta a preferat să ignore însă informația că Registrul a dispărut, informație pe care i-am pus-o la dispoziție pe vremea când era șef al Secției Parchetelor Militare (SPM).”
Afirmațiile aparțin col. (r) Doru Paraschiv, fost șef al structurii de Contrainformații Militare Dâmbovița. Într-un interviu în exclusivitate acordat „Independent news”, col. Paraschiv i-a reproșat public că a ignorat acest document important, care, în opinia sa, ar fi putut contribui la aflarea adevărului despre evenimentele din decembrie 1989.
Cătălin Ranco Pițu i-a replicat, tot într-un interviu exclusiv pentru „Independent news”: „Dacă există vreun document care a dispărut, având în vedere că am administrat suficiente probe, acel document nu a fost esențial pentru a afla ce s-a întâmplat la Târgoviște.”
Într-o revenire pe subiect, col. Paraschiv atrage, însă, atenția că i-a cerut șefului SPM Cătălin Ranco Pițu o audiență „nu doar pentru povestea cu Registrul OZU”, ci „pentru pentru a-i da informații despre săvârșirea unor infracțiuni grave din Armată, inclusiv infracțiuni de trădare.”
„Am pomenit Registrul OZU în acest context mai larg. I-a explicat procurorului de serviciu Gheorghe Ilina, trimis de domnul Pițu să vorbească cu mine, cum generalul Marian Hăpău, fostul meu șef de la DGIA, a intervenit după ce am aflat de dispariția documentului și mi-a blocat investigația.
Eu am descoperit, în 2013, că Registrul OZU a dispărut, iar membrii grupării/clicii mafiot oculte aflați în slujba Rusiei, din care făcea parte și Hăpău, au realizat că s-ar putea ajunge și la ei, că ar putea fi scărmănați unii dintre ei, din cauza acestui document foarte important, și, din acest motiv, a și dispărut. Pentru că acest Registru conținea informații despre rețeaua kaghebistă din România, lucru pe care am apucat să-l aflu.
Procurorul militar Pițu trebuia să realizeze (poate a realizat, dar nu a acționat) că toată treaba asta putea să-i dăuneze lui Hăpău, care a și trimis o comisie de la București să îmi ia dosarul, să închid investigațiile, după care s-a ales praful. Nu s-a întâmplat nimic. N-a mai fost nimeni interesat să vadă ce s-a întâmplat, iar eu n-am mai avut voie să fac nimic.
De aceea m-au îndepărtat, în 2013, din Direcția de Contrainformații și Securitate Militară (DCiSM). Hăpău și-a luat toate măsurile ca eu să nu mai fiu pe acolo și să investighez trădarea, să investighez Registrul OZU care ducea la rețeaua kaghebiștilor. Eu știu ce vorbesc aici. Nu spun povești. Am investigat lucrurile astea personal”, ne-a declarat col. (r) Doru Paraschiv.
Ofițerul de contrainformații nu înțelege de ce a ales procurorul Pițu să ignore informațiile despre dispariția Registrului OZU.
„E o fractură logică în ce spune procurorul Pițu. Cum a ajuns el la concluzia că Registrul OZU este irelevant pentru anchetă, din moment ce nu știa ce conține? Nu știa ce conține pentru că nu a făcut nimic pentru ca acest document să fie găsit. Și putea fi găsit, pentru că noi, în armată, multiplicăm documentele. Poate îl recupera și afla din el o informație care ar fi răsturnat ancheta în cazul Revoluției.
Acel Registru OZU nu era unul oarecare, ci unul total aparte, special, cel mai special, pentru că în acea unitate militară s-au dat ordine, scrise, dar în special verbale, care au fost consemnate în scris în OZU.
Noi nu ne jucăm în armată. Am văzut cu câtă nonșalanță spune că au dispărut multe documente din arhivele Armatei de la Revoluție încoace. Habar nu are ce facem noi în armată.
Este fals ce susține domnul Pițu. În armată este o ordine desăvârșită, avem registre peste registre, de evidență, de mișcare a documentelor și informațiilor clasificate și neclasificate. Dacă dispare vreun document dintr-o arhivă este usor recuperat, pentru că anterior este arhivat, multiplicat, dublat, triplat, se pun în diferite arhive.
Dacă un document dispare și se constată că a dispărut, se deschide dosar penal, se cercetează și, dacă sunt găsite persoane vinovate, sunt condamnate. Practic, domnul Pițu spune că, dacă pe noi din Armată ne deranjează ceva, ardem documentele, le facem dispărute, ca să nu se ia nimeni de noi”, a subliniat fostul ofițer de contrainformații militare.
Citește și:
SERIAL | INFLUENȚA RUSĂ ÎN ROMÂNIA. „Procurorul militar Cătălin Pițu a ignorat un eveniment- cheie în ancheta Revoluției: dispariția unui registru vital al unității în care au fost judecați și executați soții Ceaușescu” (ep. 6)
În opinia sa, „dacă era corect ca procuror militar, Pițu trebuia să investigheze orice document, orice registru, orice informație îi cădea în mână”.
„Am văzut că m-a certat pentru că mi-am dat cu părerea despre meseria de procuror militar. Vreau să-i reamintesc că am fost mulți ani ofițer de contrainformații militare, știu foarte bine cum funcționează justiția militară, știu regulamentele și legile militare, pe care domnia sa nu pare că le stăpânește prea bine, din răspunsurile publice pe care le dă. Adevărul este că a fugit de probe”, a spus col. Paraschiv.
Col. (r) Doru Paraschiv contestă și afirmațiile lui Cătălin Ranco Pițu potrivit cărora DGIA, serviciul secret al MApN condus la acea vreme de gl. Marian Hăpău, nu exercita o influență asupra actului de justiție militară, inclusiv asupra sa în dosarul Revoluției.
Fostul procuror militar a declarat pentru „Independent news” că „pe perioada cât am fost șeful Secției Parchetelor Militare, nimeni nu a venit niciodată cu vreo propunere indecentă, dacă mi se permite să glumesc, cu referire la activitatea mea în general sau în dosarul Revoluției.”
„Cunosc foarte bine câtă influență avea DGIA în justiția militară pentru că am lucrat în serviciul secret al Armatei și am văzut-o cu ochii mei. Influența era foarte mare. Orice numire a procurorilor militari, pe orice funcție, este posibilă dacă dosarul are avizul de securitate de la DGIA. Îl cunosc foarte bine pe Hăpău. Nu l-ar fi acceptat pe Pițu dacă nu ar fi avut garanția că poate fi controlat. Cel mai probabil, Hăpău l-a acceptat pentru că a fost susținut de fostul șef al SPM, gl. Gheorghe Cosneanu. În ciuda faptului că procurorul Pițu neagă că era omul lui Cosneanu. Între Hăpău și Cosneanu a fost o relație foarte strânsă. Cei doi aveau birourile alăturate în sediul MApN, la etajul 3, în sediul MApN. Hăpău era la Contrainformații Militare, iar Cosneanu conducea Direcţia de Prevenire şi Investigare a Corupţiei şi Fraudelor a MApN.
Sunt convins că procurorul Pițu a fost acceptat în fruntea SPM pentru că Hăpău a avut garanția că-l poate proteja, având în vedere că era corupt. Dacă Hăpău nu-i dădea avizul, nu era șef”, a susținut col. Paraschiv pentru „Independent news”.
Ce a susținut procurorul militar Pițu
În interviul acordat în exclusivitate „Independent news”, procurorul militar Cătălin Ranco Pițu, fost șef al Secției Parchetelor Militare (SPM), a respins acuzațiile col. (r) Doru Paraschiv.
„Ce a susținut dumnealui, și anume că din unitatea militară din Târgoviște au dispărut anumite documente compromițătoare pentru MApN, atenție, este corect, dar asta s-a întâmplat la nivelul întregii țări.
Am probat, cât se poate de clar preocuparea constantă a liderilor MApN ca, după Revoluția din decembrie 1989, să distrugă sau să compromită iremediabil o parte a probatoriului care i-a incriminat. Acest lucru l-au spus, cât se poate de clar, foarte mulți ofițeri cu funcții- cheie în Ministerul Apărării Naționale. Alterarea jurnalelor militare de luptă, distrugerea anumitor probe, sustragerea și distrugerea microfilmelor compromițătoare la adresa lor toate acestea sunt realități. Însă, deși a existat această conduită constantă și sistematică, am găsit suficiente probe în speța care mă interesa pe mine.
Citește și:
INTERVIU EXCLUSIV | Cătălin Ranco Pițu, despre procesul Ceaușeștilor: „Nu eram dependent, în aflarea adevărului, de un document militar sustras” (II)
Referitor la situația de la Târgoviște, cercetarea mea a fost făcută din perspectiva crimelor împotriva umanității și dintr-o astfel de perspectivă mă interesau conduitele celor care au preluat puterea după data de 22 decembrie 1989 cu privire la lipsirea de libertate și uciderea, la 25 decembrie 1989, a cuplului Ceaușescu, ca parte din diversiunea amplă care a debutat la data de 22 decembrie.
Am aflat tot ce am vrut să aflu despre capturarea și menținerea în stare de detenție, urmată de execuția cuplului Ceaușescu. N-aveam nevoie de documente suplimentare. Toată diversiunea legată de ce s-a întâmplat la unitatea din Târgoviște, diversiunea la care au participat direct cei care au preluat puterea, toată diversiunea cu privire la execuția cuplului Elena și Nicolae Ceaușescu, toate aceste amănunte au fost aflate, administrate probe cât se poate de clare. Am fost edificat 100% cu privire la componenta care mă interesa pe mine: crime împotriva umanității. Nu eram dependent, în aflarea adevărului, de un document militar care a fost sustras. Am administrat suficiente probe pentru ca lipsa acelor documente să nu fie fatală pentru aflarea adevărului”, a spus Pițu.
Despre influența serviciilor secrete ale MApN asupra justiției militare, Cătălin Ranco Pițu a spus:
„ – Ați fost multă vreme magistrat militar. În această calitate vreau să vă întreb dacă justiția militară este câmp tactic pentru serviciile secrete militare, așa cum justiția civilă a fost „câmpul tactic” pentru serviciile secrete civile, așa cum a declarat generalul SRI Dumitru Dumbravă. Ați simțit influența serviciilor secrete asupra actului de justiție militară?
– Personal niciodată. Dacă există astfel de conduite, ele sunt profund infracționale și nocive pentru orice sistem de justiție, indiferent că vorbim despre justiția militară sau justiția civilă. Interferențe de tipul celor pe care le-ați invocat apar și în funcție de persoana care se află în poziția de magistrat militar.
Nu se încearcă cu oricine acest lucru Dacă sistemul te știe corect, incoruptibil și deontologic profesional, nu se încearcă astfel de strategii. Dacă se încearcă cu alții, este tot de datoria serviciilor de informații să facă lumină în legătură cu această situație, pentru că tot Informațiile Militare sunt cele care au datoria de a duce la cunoștință șefilor parchetelor dacă un magistrat militar are relații neprofesionale cu membrii serviciilor de informații. Repet, dacă există așa ceva, este foarte grav și trebuie pedepsit repede și fără niciun fel de ezitare.
Cu referire la ceea ce a spus colonelul Paraschiv în interviul pe care vi l-a acordat, vă pot spune, că pe perioada cât am fost șeful Secției Parchetelor Militare, nimeni nu a venit niciodată cu vreo propunere indecentă, dacă mi se permite să glumesc, cu referire la activitatea mea în general sau în dosarul Revoluției.”
