În urmă cu 12 ani, operațiunea PSD de scoatere propriului electorat la vot pentru a forța demiterea prin referendum a președintelui de atunci Traian Băsescu s-a lăsat cu o condamnare cu închisoare pentru Liviu Dragnea: doi ani cu suspendare.
După ce liderii PSD Marcel Ciolacu și Alfred Simonis au recunoscut public că partidul a direcționat voturi către prezidențiabilul AUR, George Simion, este important de lămurit dacă strategia electorală are sau nu implicații penale.
Discuție între Simonis și Ciolacu pe TikTok: „Îți amintești când ne spuneai să nu îi dăm voturi lui Simion? Să știi că toți i-am dat”
Într-un video postat de Marcel Ciolacu pe TikTok, Alfred Simonis spune că unii membri PSD l-au votat pe candidatul AUR, George Simion, în primul tur al alegerilor din luna noiembrie.
Cei doi au dat curs unui trend de pe rețelele sociale denumit „Ascultăm și nu judecăm!”, care presupune ca internauții să dezvăluie secrete despre ei.
„Îți amintești când tu spuneai la partid să nu îi dea nimeni voturi lui Simion pentru că nu suntem siguri că intrăm în turul doi? Să știi că toți i-am dat”, i-a spus Simonis liderului PSD. „Ascultăm și nu judecăm!”, a continuat el.
Și Ciolacu a mărturisit, la rândul său, că i-a părut rău că a plecat de la partid în ziua alegerilor prezidențiale și nu a oprit această operațiune.
„Îmi pare rău că în acea duminică să mă văd cu fii-miu. Ești părinte ca și mine, în schimb Filip este mai mare decât copiii tăi. Am simțit că este o presiune pe el și ai și văzut că a venit în noaptea aia în bermude fiind 5 grade afară. Și îmi pare rău că am plecat și nu am insistat și nu am stat acolo ca să nu se întâmple acest lucru”, a spus Ciolacu.
În campania electorală, PNL a acuzat că social-democrații fac demersuri ca Simion și Ciolacu să ajungă în turul doi al prezidențialelor, dar liderul PSD a negat vehement. „O tâmpenie mai mare ca asta nu am auzit”, a spus el.
De ce a fost condamnat Dragnea
PSD nu este la prima ispravă de acest gen. La referendumul din 29 iulie 2012, Liviu Dragnea a pus la cale un mecansm complex și ilegal prin care a ăncercat să scoată oamenii la vot, în așa fel încât să fie întrunit pragul de prezență necesar demiterii lui Traian Băsescu.
Pentru acest lucru, pe 22 aprilie 2016, Dragnea, devenit între timp președinte al PSD, a fost condamnat definitiv, de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție condus de Livia Stanciu, la 2 ani de închisoare cu suspendare.
Sentința l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să preia funcția de premier, după ce, în decembrie 2016, PSD a obținut în jur de 45% în alegerile parlamentare.
Pe 8 februarie 2017, a fost dată publicității și motivarea sentinței, un document exprem de util pentru a evalua în ce măsură operațiunea PSD din noiembrie 2024 este la fel de gravă. Este esențial ca justiția să stabilească dacă direcționarea voturilor lui Marcel Ciolacu, de la PSD, către George Simion, de la AUR, în primul tur al alegerilor prezidențiale, nu cumva s-a făcut cu încălcarea legislației electorale și a Codului Penal.
„Condamnarea primită reprezintă o sancțiune suficientă pentru a atrage atenția apelantului intimat inculpat și pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare, care să reprezinte expresia unei atitudine corecte, de respect față de însemnătatea pe care dreptul la vot o are într-o societate democratică și a opțiunii corelative pe care orice cetățean o are privind exercitarea sau nu a acestui drept„, se arată în motivarea sentinței date de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în dosarul „Refrendumul”.
Concret, magistrații l-au condamnat pe Liviu Dragnea că și-a folosit autoritatea sau influența pentru a-i determina pe reprezentanții din secțiile de votare ai PSD sau USL de a întocmi liste cu numele și adresele persoanelor care nu participaseră la vot și de a mobiliza reprezentanții locali de partid să meargă la domiciliile acestor persoane și să facă presiuni asupra lor pentru a vota, în vederea întrunirii pragului de validare a referendumului.
Dragnea a fost acuzat de DNA că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/ primarii/ activiștii de partid.
„Mijloacele prin care apelantul a îndemnat reprezentanții din teritoriu să convingă cetățenii să participe la vot au fost nelegale.
Or, exercitarea de către cetățeni a dreptului la vot, prevăzut de art. 36 din Constituția României, trebuie să fie liberă, neîngrădită și, totodată, neforțată de elemente exterioare liberului arbitru și voinței acestora„, au spus judecătorii.
Magistrații au ajuns la concluzia că acțiunile la care îndemnau SMS-urile transmise prin sistemul informatic al PSD reprezentau, în contextul comunităților mici, rurale, ai căror membri se cunosc între ei și care resimt puternic imixtiuni constând în vizite la domiciliu ale unor persoane ce fac parte din autoritățile locale sau dețîn diverse funcții ori atribuții în administrație sau în partid, „veritabile forme de presiune psihică asupra cetățenilor care nu votaseră și care, urmare vizitelor primite, deveneau conștienți că menținerea deciziei de a nu-și exercită dreptul de vot putea atrage, cel puțîn la nivel teoretic, judecați și comentarii negative din partea comunității, dacă nu și alt tip de repercusiuni„.
