Pachetul de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei a fost, în sfârșit, aprobat de toate statele membre, după mai multe săptămâni de discuții. Inițiativa UE este menită în special să combată celebra „flotă din umbră” a Rusiei. Statele Unite sunt așteptate și ele să aprobe noi astfel de măsuri, totul fiind la latitudinea președintelui Trump. Planul american ar viza sancționarea țărilor care cumpără materii din Rusia și sprijină astfel mașinăria de război a Kremlinului.
Vești foarte bune pentru Ucraina, care militează pentru sancțiuni cât mai dure contra Rusiei, în speranța de a convinge Kremlinul să vină la „masa negocierilor” cu intenții reale de a agrea o pace.
De câteva săptămâni bune, reprezentanții Uniunii au anunțat că se lucrează la cel de-al 18-lea pachet de măsuri punitive contra Rusiei și entităților asociate puterii de la Moscova.
Exista deja o strategie și un set de decizii agreate de majoritatea celor 27 de state ale Uniunii. Problema a constat în necesitatea unui acord unanim, iar Slovacia amenința cu utilizarea dreptului de veto.
Premierul Robert Fico, un rusofil notoriu care a mers inclusiv la parada pe de 9 mai de la Moscova, a fost cel care s-a opus prevederii ca, din 2027, niciun stat membru să nu mai cumpere gaze naturale din Rusia.
Conform informaților din presa internațională, a fost exercitată multă presiune asupra Bratislavei, de către mai multe guverne europene, pentru a a-și inversa decizia.
În cele din urmă, slovacii au acceptat inițiativa legată de sistarea achizițiilor de gaz rusesc începând cu 2027. Pentru a fi convinși, Comisia Europeană s-a angajat în scris să intervină în eventualitatea în care prețurile la gaze cresc prea mult, sau dacă va exista o scădere prea mare de stoc.
Țintele principale: „flota din umbră” și petrolul rusesc
Noile sancțiuni lovesc din plin cunoscuta flotă de petroliere folosite de Rusia pentru a se sustrage de la sancțiunile impuse de națiunile occidentale, denumită și „Flota din umbră”.
Cu ajutorul acesteia, se transferă cantități imense, mai ales de petrol, către țările prietene cu Rusia, aceasta fiind o importantă sursă de venit și alimentând mașinăria de război a Kremlinului.
În cel de-al 17-lea pachet aprobat de UE împotriva Rusiei, peste 200 de nave au fost vizate de măsuri punitive. În cazul noilor sancțiuni, încă 105 petroliere au fost vizate.
Marele anunț, care a acompaniat vestea, a fost cel legat de scăderea plafonării prețurilor pentru petrolul rusesc. Pentru a limita veniturile Kremlinului din hidrocarburi, o sursă de încasări importantă, țările care au impus sancțiuni contra Rusiei s-au angajat, încă din 2022, la plafonarea prețului petrolului rusesc la nivel internațional. Acel grup de state s-a străduit, fără a avea succes pe deplin, să împingă și să limiteze tranzacțiile Rusiei către state terțe, în marja acelui plafon.
La nivelul Uniunii Europene, plafonul a fost coborât, de la 60 de dolari pe baril, la 47,6 dolari pe baril. Concret este vorba despre un nivel cu 15% mai mic decât prețul actual al petrolului pe piața internațională.
Cota de 60 dolari fusese convenită în decembrie 2022 de către grupul G7. Uniunea Europeană speră să convingă celelalte țări, precum SUA, Canada, Japonia și Regatul Unit, să îi urmeze pașii, pentru ca plafonarea și mai drastică să aibă efecte cu adevărat. Desigur, cel mai important ar fi ca Statele Unite să adopte măsura. Pentru moment, Donald Trump nu a dat nicio indicație în acest sens.
În noul pachet de sancțiuni al UE au fost incluse și 22 bănci rusești folosite de statul rus și structurile sale pentru a evita sancțiunile internaționale. Uniunea a interzis orice fel de tranzacții prin acele bănci.
Incluse de către europeni pe lista de interdicții au fost și tranzacțiile legate de cele două mega- conducte „Nordstream”, destinate transportului de gaze rusești. Au fost sistate orice fel de plăți prin care s-ar asigura mentenanța lor sau care ar contribui la operaționalizarea acestora.
Nu în ultimul rând, sunt vizate 26 de entități prin care se transferau produse cu dublă utilizare către Rusia, care puteau fi ulterior folosite în scopuri militare. Printre acest companii se numără și unele din țări străine precum China, Hong Kong, Turcia și India.
Americanii țintesc companiile și țările terțe
De câteva zile deja, se vorbește tot mai apăsat și de un nou pachet american de sancțiuni, care devine tot mai realist în contextul în care Donald Trump este tot mai supărat de atitudinea avută de conducerea rusească.
Ucrainenii au cerut și își doresc în continuare insistent ca Washingtonul să adopte noi astfel de măsuri, punctând că ar avea un impact considerabil asupra Rusiei și ar fi de mare ajutor în efortul de a o convinge să accepte cu adevărat negocieri pentru pace.
Există o propunere legislativă în Senatul american, susținută de 85 dintre 100 de membri ai camerei superioare din Congresul american. Aceasta poate fi supusă dezbaterii și votului chiar de la 1 august a.c. Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, așteaptă un semn de la președintele Trump în acest sens.
Autorii inițiativei sunt democratul Richard Blumenthal și republicanul Lindsey Graham, unii dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei din dealul Capitoliului.
Propunerea este gândită în jurul ideii de a-i oferi președintelui posibilitatea de a impune tarife secundare asupra companiilor și țărilor terțe care cumpără hidrocarburi și alte resurse din Rusia.
Conform spuselor lui Graham, tarifele secundare pe care președintele le-ar putea impune se ridică chiar până la 500%. În context, Donald Trump a precizat că, în opinia sa, o cotă de 100% este suficientă.
Așa cum a declarat lunea trecută, președintele american le-a oferit rușilor o perioadă de 50 de zile pentru a se așeza la discuții reale cu tabăra ucraineană și de a accepta condițiile de pace. Abia după trecerea acestui termen ar urma ca șeful de la Casă Albă să recurgă la măsuri punitive.
În orice caz, este clar că americanii se concentrează mai ales pe pedepsirea guvernelor terțe care sprijină, inclusiv financiar, efortul de război al Rusiei, chiar dacă indirect. Spre comparație, aceasta nu este strategia principală folosită de europeni, sancțiunile lor focusându-se în continuare în principal asupra Rusiei în sine.
Tactica americanilor ar putea să dea roade, în eventualitatea în care recurg la noi sancțiuni. Mai mult de jumătate din petrolul exportat de Rusia în prezent merge către China și India. De la New Delhi, ministrul indian al Energiei a declarat joi că țara sa este pregătită să apeleze la surse alternative dacă SUA va impune noile sancțiuni.
