Întâlnirea de vineri dintre președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, este așteptată „cu sufletul la gură” de întreaga planetă. Programarea ei din scurt a stârnit multă îngrijorare în Ucraina și în multe țări europene aliate, care s-au temut ca Donald Trump să fie sedus de Vladimir Putin în accepta o înțelegere favorabilă Rusiei, ce ar duce la o nouă invazie în viitor. După ce a discutat cu liderii politici din Europa, Trump pare că le-a înțeles îngrijorarea și adoptă o poziție corespunzătoare, cel puțin la nivel declarativ.
S-a creat mult „zgomot” în jurul întâlnirii din Alaska dintre Donald Trump și Vladimir Putin. Inevitabil, evenimentul a stârnit multe comparații cu diverse alte momente din istorie.
S-a spus că întrevederea de vineri se aseamănă cu Conferința de la Munchen, din 1938, atunci când lui Adolf Hitler i-a fost permis să anexe Sudetenland, regiunile din Cehoslovacia care la acea vreme erau compuse dintr-o populație majoritar germană. Această comparația a fost folosită mai ales de cei care se tem de presupusul de schimb de teritorii, anunțat cu „surle și trâmbițe” de către Trump, care ar putea duce ulterior la noi invazii ale Rusiei, așa cum a fost cazul cu Al Treilea Reich.
Desigur, s-au făcut paralele și cu alte câteva momente majore din istoria secolului XX. S-a vorbit de Conferința de la Yalta din 1945, acolo unde cele trei mari puteri aliate din Cel de-al Doilea Război Mondial și-au trasat sferele de influență.
Există o asemănare cu acel moment inclusiv din perspectiva faptului că, dacă totul decurge bine, se anunță o a doua întâlnire, la fel cum, în 1945, a existat o a doua conferință, prin care au fost confirmate cele stabilite inițial.
În istoria recentă, a fost și întâlnirea care i-a avut protagoniști pe liderii de la Washington și Moscova, respectiv Summitul de la Malta, din decembrie 1989. Acolo, pe fondul prăbușirii treptate a regimurilor comuniste în mai multe țări, s-au trasat iar „sfere de influență” între americani și sovietici.
Detalii despre tête-à-tête
După ce Donald Trump a fost învestit pentru al doilea mandat ca președinte, s-a vorbit des despre o întâlnirea sa cu Vladimir Putin, speculându-se faptul că, în primul mandat, au avut loc mai multe astfel de întrevederi.
Au existat mai multe discuții între echipele liderilor, atât în Arabia Saudită, cât și în Turcia. Părea o chestiune de timp până când cei doi se vor vedea fizic, Trump scoțându-l pe Putin din izolarea diplomatică la care fusese supus de Occident după 2022.
Rusia a continuat să bombardeze fără milă orașele Ucrainei, după ce, în prealabil, Trump avea impresia, în urma convorbirilor directe, că se înțelesese cu Putin în privința păcii.
Drept consecință, în iulie, Trump s-a săturat de „jocurile” Kremlinului și a amenințat că îi impune Rusiei un termen de 50 de zile în care trebuie să agreeze o pace, altfel va avea de suferit consecințe economice grave.
Termenul a fost ulterior scurtat, la finalul lunii trecute, moment în care se pare că rușii au accelerat discuțiile. Astfel, Steven Witkoff, emisarul lui Trump, a fost chemat iar la Kremlin, unde a fost primit de Putin. Acolo, acesta se pare că nu a înțeles exact propunerile din partea fostului agent KGB. Dar, s-a agreat totuși ca un summit să aibă loc, Trump având impresia că se poate ajunge la o rezoluție.
Timp de câteva zile, nu s-a știut unde se va ține întâlnirea. Statul american Alaska a fost ales, în cele din urmă, drept locație, mai exact baza aeriană „Elmendorf Richardson”, din Anchorage, cel mai mare oraș al statului.
Deși surprinzătoare la prima vedere, alegerea este convenabilă ambelor părți. În cazul lui Trump, acesta se va afla pe teritoriu american, fiind astfel ușor să i se asigure siguranța. De cealaltă parte, pentru Putin este o variantă la îndemână, întrucât SUA nu este țară semnatară a Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, astfel nu va fi arestat de către autorități pe seama mandatului emis pe numele său de Curtea de la Haga. Totodată, pentru propaganda Kremlinului, locația îi permite să creeze o „aură” în jurul lui Putin, aceștia putând amplifica mesajul expansionist al Rusiei, întrucât el merge tocmai într-un fost teritoriu care i-a aparținut țării.
Ca fapt divers, Trump a precizat, în conferința de presă de luni, că „merge în Rusia pentru a se întâlni cu Putin”, în special pentru că este vorba de Alaska. Unii s-au întrebat ironic dacă nu cumva va ceda Rusiei statul respectiv. Alții au speculat în legătura cu capacitatea sa cognitivă.
Intervenția europeană
Toate aceste aspecte au provocat multă anxietate la Kiev și în celelalte capitale europene. Europenii au reușit însă să acționeze coerent, grupându-se alături de Ucraina pentru a forma o „voce comună”.
Abordarea lor a dat roade, spiritul de unitate fiind resimțit și de către Trump în videoconferința de ieri, el numindu-i pe liderii europeni drept „oameni minunați”.
Conform presei americane, Trump s-a angajat în fața acestora să nu facă vreo concesie Rusiei sau să accepte o înțelegere favorabilă Kremlinului, după ce apăruseră zvonuri că Ucraina ar fi nevoită să se retragă din regiunea Donețk. Acolo se află o linie de fortificații construită în jurul aglomerărilor urbane industriale și a mai multor dealuri, care e mai ușor de apărat decât câmpia din regiunile învecinate.
În discuțiile ulterioare cu presa, președintele american a avut o retorică mai incisivă față de Rusia, părând să își mențină la nivel declarativ angajamentul față de Europa.
Trump a subliniat că, dacă nu i se par a fi acceptabile condițiile impuse de Rusia, atunci el va pleca de la summit, luptele vor continua și nu va avea loc nici cea de-a două întâlnire. În eventualitatea în care ea se va ține, ar urma să fie invitat și Volodimir Zelenski.
Totodată, el a amenințat Rusia că vor fi consecințe grave, dacă nu se înțeleg la întrevederea din Alaska. Întrebat despre o operațiune de hacking a bazei de date a instanțelor americane, executată de ruși, Trump a spus că „nu este de mirare”.
Așadar, există motive de optimism pentru europeni că întâlnirea din Alaska nu va duce la consecințele cele mai rele, aceasta fiind temerea principlaă, mai ales că niciunul dintre lideri, inclusiv Zelenski, nu fuseseră invitați. Preocuparea era că se va discuta „pe la spatele lor” și le vor fi impuse unilateral anumite chestiuni.
Rămâne de văzut dacă Trump își va respecta cuvântul dat. Nu de puține ori, acesta a părut realmente „fermecat”, manipulat, „vrăjit” de către liderul rus, care a apelat la tehnici învățate de pe vremea când era spion KGB.
Fie că era vorba despre un șantaj cu presupusele informații compromițătoare deținute de ruși despre Trump, cum că el ar fi fost racolat sub numele de cod „Krasnov”, sau pur și simplu admirația sa pentru stilul dictatorial al lui Putin, președintele american a părut mult mai îngăduitor cu șeful de la Kremlin după ce discuta cu acesta.
La un moment dat, Trump l-a catalogat pe Zelenski drept „dictator” și a susținut că el a fost de vină pentru declanșarea războiului. Toate acestea s-au întâmplat la scurt timp după ce avusese convorbiri cu Putin.
Nu este un scenariu imposibil ca Trump să „cadă iar în plasa” lui Putin și să se lase sedus de acesta, mai ales că nu este încă foarte clar cine din Cabinetul său va mai participa. O astfel de persoană ar putea să prevină un astfel de scenariu.
