Opinia publică din Europa și Ucraina a rămas perplexă săptămâna trecută, după ce a ieșit informații pe surse în presă despre propunerile din planul de pace convenit de SUA și Rusia prin emisarii lor, Steve Witkoff și Kirill Dmitriev. Președintele Trump a făcut ulterior presiuni asupra conducerii de la Kiev, pentru a accepta până joi, și a criticat conducerea țării că nu a fost suficient de recunoscătoare. Au avut loc negocieri la Geneva între delegațiile celor două țări, unde s-au operat modificări asupra propunerii.
În ultimele zile, oficialii americani au fost nevoiți să „pareze” atacurile venite dinspre critici, insistând că planul scurs în presă este încă în curs de elaborare. Ulterior, s-a spus de către oficialii americani că textul a fost revizuit, astfel încât să reflecte mai bine preocupările Ucrainei, recunoscând însă că asta înseamnă că e mai puțin probabil ca Rusia să accepte acordul.
Despre abordarea președintelui Trump se știe că ea suferă transformări dese și abrupte. Dacă, la începutul anului, îl cataloga pe Zelenski drept „dictator” și afirma că președintele ucrainean e de vină pentru începerea războiului, în vară a declarat că e foarte supărat pe Vladimir Putin, pentru ca, în septembrie, să posteze pe Truth Social că, în opinia sa, consideră că Ucraina își poate recâștiga tot teritoriul pierdut, ba chiar să și ocupe o parte din teritoriul Rusiei.
Acum, șeful de la Casa Albă a revenit la abordarea critică la adresa leadership-ului de la Kiev. Duminică, chiar înainte ca delegația americană condusă de Marco Rubio (din care a făcut parte și Steve Witkoff) și cea ucraineană condusă de Andrii Yermak (șeful biroului prezidențial al lui Zelenski) să se întâlnească la Geneva pentru negocieri, Trump a postat pe rețele de social media că șefii de la Kiev au arătar „zero gratitudine” față de SUA.
Mesajul respectiv a fost însoțit și de informația că termenul Ucrainei de a accepta planul american este până joi, adică până la Ziua Recunoștinței. Anterior, Zelenski a publicat un video în care spune că Ucraina se află în situația de a trebui să facă o alegere imposibilă între a-și pierde „demnitatea” sau unul din partenerii majori.
Culisele planului actual
Donald Trump a insistat tot anul pentru a pune capăt războiului din Ucraina, ba chiar s-a lăudat că va încheia războiul în prima zi de mandat. În ciuda a opt apeluri telefonice între Trump și președintele rus Vladimir Putin, a cinci întâlniri între trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, și liderul rus, respectiv a unui summit bilateral în Alaska, niciunul dintre eforturile administrației nu a dat roade.
Cu toate acestea, conform „The New York Times”, după ce discuțiile de pace din Gaza au dus la o încetare a focului la începutul lunii octombrie, Casa Albă a demarat un nou efort cu Moscova.
De data aceasta, Jared Kushner (ginerele președintelui Trump), care a fost implicat îndeaproape în negocierile din Gaza, s-a alăturat lui Steve Witkoff în a-i propune președintelui să încerce să profite de succesul lor din Orientul Mijlociu pentru a încerca elaborarea unui acord de pace Rusia-Ucraina, a declarat un oficial al Casei Albe pentru New York Times. Trump le-a dat undă verde.
Coordonarea cu părțile
Jared Kushner și Steve Witkoff s-au întâlnit, la sfârșitul lunii octombrie, la Miami, cu Kirill Dmitriev, trimisul economic al lui Vladimir Putin, educat la Harvard, care joacă și el acum un rol neobișnuit de negociator geopolitic.
În noiembrie, cei doi americani au discutat cu Rustem Umerov, consilierul principal pe probleme de securitate națională al lui Volodimir Zelenski, care, totodată, a fost implicat îndeaproape în negocierile Ucrainei cu Rusia în primele săptămâni ale războiului, în 2022.
Întrevederile separate cu Umerov și Dmitriev au durat aproximativ șase ore fiecare, a declarat un oficial al Casei Albă pentru NYT. Americanii au elaborat apoi propunerea în 28 de puncte care a devenit publică săptămâna trecută.
Deși oficialii administrației americane insistă că Ucraina a fost implicată în pregătirea planului, aceasta a reflectat majoritatea obiectivelor lui Vladimir Putin, iar mulți ucraineni l-au descris-o ca fiind o propunere pentru capitularea țării. Apărătorii Administrației Trump au spus că aceasta reflectă pur și simplu realitățile de pe câmpul de luptă.
Schimbări la Geneva
Secretarul de Stat, Marco Rubio, a numit planul de săptămâna trecută un „document real”. Luni au apărut, deja, informații că planul s-a schimbat din nou, după ce oficialii americani și ucraineni au ținut discuții la Geneva în ultimele două zile. Președintele Zelenski a subliniat că negocierile au alterat propunerea la mai puțin de 28 de puncte și că „multe dintre elementele corecte au fost luate în considerare”.
Oficialul de la Casa Albă, care a comentat anonim pentru NYT, a punctat că, într-adevăr, unele dintre punctele- cheie ale propunerii au fost revizuite după discuțiile de la Geneva, inclusiv stipulările anterioare, care ar fi obligat Ucraina să își reducă armata, să cedeze teritoriu Rusiei și să restricționeze prezența trupelor NATO în Ucraina.
Ce va face Rusia?
Pentru Casa Albă, problema cu revizuirea planului este că Rusia devine acum mai puțin predispusă să îl accepte. Administrația este conștientă de faptul că renunțarea la unele dintre cerințele planului de pace, de săptămâna trecută, ar putea fi un eșec pentru ruși, a declarat oficialul de la Casa Albă pentru „The New York Times”.
Nici planul inițial, care a fost catalogat de mulți ca fiind unul pro-rus, nu era clar dacă va fi acceptat de Putin. Spre exemplu propunerea de a limita efectivele militare ale Ucrainei la 600.000 de soldați era mult mai mare decât cifra de 100.000 pe care Kremlin a propus-o în discuțiile din 2022.
Marco Rubio a spus duminică, la Geneva, că „evident, rușii au și eu un cuvânt de spus”. Statele Unite sunt acum așteptate să prezinte planul revizuit Rusiei, iar Zelenski a adăugat că va discuta „chestiunile sensibile” cu Trump, deși nu era clar când se va întâmpla asta.
Deși președintele american a stabilit termenul limită de Ziua Recunoștinței, pentru ca Ucraina să aprobe inițiativa, Casa Albă se arată acum flexibilă la o prelungire, potrivit oficialului care a vorbit cu NYT.
Între timp, Rusia continuă să bombardeze Ucraina, azi-noapte fiind lovită puternic și capitala țării. Armata Kremlinului încearcă să avanseze și pe front, asediul Pokrovskului (oraș cheie în Donbass) durând deja de câteva sătpămâni.
Fricțiuni și cu europenii
Unul dintre cele mai controversate puncte din cele 28 ale propunerii originale de săptămâna trecută a fost crearea unui fond suveran alimentat din activele rusești înghețate în Europa, urmând ca Statele Unite să primească o cotă semnificativă din acestea.
În total, activele respective însumează o valoare de aproximativ 140 de miliarde de euro. Europenii discută în prezent despre utilizarea și alocarea acestor resurse pentru a finanța și ajuta Ucraina, astfel încât Uniunea Europeană să nu fie nevoită să aloce fonduri de coeziune sau alte asemenea resurse financiare către un stat care nu e încă membru.
Marea problemă cu privire la utilizarea activelor este aceea că este nevoie de un o unanimitate la nivelul celor 28 de state pentru ca resursele să poată fi transferate Ucrainei. Marele „hop” îl reprezintă Belgia, țară unde se află majoritatea activelor și care se arată reticentă în a-și da acordul ca ele să fie folosite de Kiev, temându-se de repercusiuni din partea Rusiei. Există informații și că alte state, precum Slovacia, s-ar opune.
Propunerea americană de a-și însuși o parte din activele înghețate în Europa a stârnit însă reacții, fiind vorba de o tentativă de a-și impune voința asupra partenerilor transatlantici, asta în condițiile în care europenii nu pare că au fost consultați în prealabil cu privire la planul de pace de săptămâna trecută.
Emmanuel Macron, președintele Franței, a declarat că europenii trebuie să dea dovadă de forță și să decidă singuri ce să se întâmplă cu activele înghețate. Totodată, el a mai spus că dorește pace și nu „capitularea Ucrainei”. În plus, liderul de la Élysée i-a îndemnat pe europeni să nu arate „semne de slăbiciune”, întrucât acestea doar le-ar da „apă la moară” rușilor.
Până și Nigel Farage, unul din principalii aliați politici din Europa al lui Donald Trump, dacă nu chiar principalul (având în vedere de câte ori a fost la mitingurile politice ale republicanului în SUA), a criticat propunerea Casei Albe ca fiind inacceptabilă, mai ales plafonarea armatei Ucrainei. Farage este liderul formațiunii Reform UK, cea care conduce în sondajele de opinie din Regatul Unit destul de confortabil, el fiind văzut chiar ca posibil viitor premier al țării.
