Marius Voineag, actualul procuror – șef al DNA, ar putea fi marele beneficiar al negocierilor pentru șefiile Parchetului General, DNA și DIICOT, au declarat „Independent news” surse judiciare. El ar putea controla în continuare DNA, prin Tatiana Toader, cît și Parchetul General, prin subalterna sa de la DNA Iași, Cristina Chiriac.
Atât Toader, cât și Chiriac au mari șanse să obțină funcțiile pentru care candidează, șefiile DNA și Parchetului General.
Sursele noastre spun că Toader este o veche colaboratoare apropiată a lui Voineag, iar partenerul său, procurorul DIICOT Cristian Gabriel este, de asemenea, un prieten vechi al său, de pe vremea când Voineag lucra și el la parchetul anti- crimă organizată și terorism. Cristian Gabriel este cel care ține la DIICOT dosarul falimentului City Insurance de ani de zile.
„Din poziția de adjunct la Parchetul General, Marius Voineag va avea control total, inclusiv asupra dosarelor cu magistrați. Le va securiza”, susțin sursele citate.
Potrivit acestora, Cristina Chiriac, care candidează pentru funcția de Procuror General, îi este „total supusă” lui Voineag, din poziția de subalternă a sa, la DNA – Serviciul Teritorial lași.
„Chiriac nu are anvergura lui Voineag. Nu știe jocurile mari. La DNA Iași Chiriac avea în subordine doi- trei procurori, care făceau câteva dosare. Cine a gândit schema asta a fost foarte iscusit”, spun aceleași surse.
Răsturnare de situație
Interesant este că, la finalul săptămânii trecute, candidaturile arătau cu totul diferit. Sursele „Independent news” spun că actualul procuror general Alex Florența „a primit asigurări directe de la Sorin Grindeanu (PSD) și gruparea Hubert Thuma- Alina Gorghiu din PNL că își va păstra funcția”, însă „peste weekend s-a schimbat totul”. În cele din urmă, Florența a fost nevoit să-și depună candidatura pentru funcția de procuror-șef adjunct la DIICOT.
Pentru DNA, principalii pretendenți erau Marius Voineag, procurorul- șef în funcție, și Nicolae Solomon, actual procuror general adjunct. „În favoarea lui Marius Voineag s-au derulat campanii de PR pe televiziuni, cu arestările de săptămîna trecută. A fost prezentat ca eroul anticorupției ca să candideze adjunct la Parchetul General? Nu are nicio logică”, au punctat sursele noastre.
„Marius Voineag și Alex Florența rămân pe poziții de adjuncți la DNA și DIICOT, de pe care vor putea controla totul. Vor putea fi executanți pentru cine va face jocurile în Justiție și „spioni” dacă va fi nevoie”, au adăugat ele.
Cel mai „flagrant” caz este, însă, cel al lui Nicolae Solomon, care „și-a retras în ultimul moment candidatura pentru șefia DNA” și nu se mai regăsește pe nicăieri. Retragerea sa este inexplicabilă, având în vedere că face parte din aceeași gașcă ce conduce în prezent parchetele”.
Potrivit surselor „Independent news”, lui Solomon i s-a propus drept „premiu de consolare” postul de procuror- șef adjunct al DNA, pe care este delegat în prezent procurorul Ioan- Viorel Cerbu, dar a refuzat. A acceptat însă poziția de prim – adjunct al Parchetului General, ocupată în prezent de Ionuț Ciprian Spiridon, căruia îi expiră mandatul pe 27 noiembrie 2027.
Doi cumetri la șefia Parchetului General
Nicolae Solomon este nașul copilului Cristinei Chiriac, care candidează la șefia PG. Ambii sunt din Zăpodeni (jud. Vaslui), comuna natală a mamei Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan.
De altfel, susțin sursele „Independent news”, Nicolae Solomon nu și-a schimbat domiciliul din Zăpodeni, deși locuiește de peste 10 ani în București. Există voci care spun chiar că din 2009. Astfel, Solomon încasează diurna și beneficiază de casă de la RA- APPS pe Bd. Kiseleff. De aceleași drepturi se bucură și soția sa, judecător la Institutul Național al Magistraturii (INM) peste limita legală de 6 ani, detașată cu aviz de la CSM, pe vremea când era condus de Lia Savonea.
În ceea ce privește candidatura cumetrei lui Solomon, Cristina Chiriac, la șefia Parchetului General, victoria sa este aproape sigură, din moment ce contracandidatul său este procurorul militar Bogdan Pîrlog, care nu este agreat de gruparea din fruntea Justiției, motiv pentru care este cel mai sancționat procuror din România.
În mod normal Chiriac trebuia să fie unicul candidat, dar Pîrlog și-a depus dosarul cu 10 minute înainte de ora 12.00 a zilei de luni, când a expirat termenul.
„În luna noiembrie, Cristina Chiriac a cerut să treacă procuror militar, apoi și-a retras cererea. A fost maniera în care a transmis că vrea mai mult”, spun sursele noastre.
Despre Cristina Chiriac surse judiciare susțin chiar că este verișoară de gradul doi cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Născută în 1984, ea are originile în Zăpodeni (jud. Vaslui), comuna natală a mamei sale, care a fost învățătoare acolo mulți ani. Bunica sa a locuit acolo până la decesul din 2025. Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru au făcut mai multe vizite la biserica din Zăpodeni.
Cristina Chiriac își are și ea originile familiale tot în Zăpodeni, unde deține inclusiv proprietăți moștenite în localitate.
Adjuncți la DNA
Pentru pozițiile de procurori- șefi adjuncți la DNA concurează Mihai Prună, fratele fostului ministru al Justiției Raluca Prună, și Marilena Mincă, procuror-șef al Secției judiciare în cadrul DNA și apropiată a lui Marius Voineag.
Mihai Prună a candidat, în luna decembrie, pentru poziția de procuror-șef la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, dar a obținut doar nota 6 și a ratat funcția. Acum vrea la DNA.
În ceea ce-o privește pe Marinela Mincă, în august 2023, în urma unor tensiuni interne generate de poziționări controversate privind efectele deciziilor CCR asupra prescripției, conducerea Secției Judiciare Penale a DNA a fost reconfigurată temporar. Procuroarea Marinela Mincă, venită de la Parchetul General, a fost propusă pentru funcția de șef interimar al Secției Judiciare a DNA, în timp ce Irina Munteanu, care ocupa această funcție, a fost avansată ca adjunct interimar, după cum a scris G4 Media.
Numirea Marinelei Mincă a venit într-un context sensibil, marcat de o circulară transmisă, în iulie 2023, de Irina Munteanu procurorilor DNA din țară, prin care li se recomanda să solicite în instanță încetarea proceselor penale ca urmare a prescripției, înainte de pronunțarea Curții de Justiție a UE. Poziția respectivă a generat o delimitare oficială a DNA, care a precizat că documentul exprima exclusiv opinia conducerii secției, nu a instituției în ansamblu.
Ulterior, decizia CJUE din 24 iulie 2023 a clarificat cadrul juridic, limitând perioada de aplicare a interpretărilor CCR privind prescripția.
