Sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg, desfășurată între 18 și 21 mai 2026, a adoptat o serie de decizii prin care a încercat să răspundă presiunilor simultane cu care se confruntă Uniunea. Este vorba de presiuni economice (oțel, îngrășăminte, ETS), de securitate (IA avansată, investiții străine riscante), legate de returnarea migranților și geopolitice (Azerbaidjan, Uzbekistan, Slovacia, genociduri).
Un moment special și simbolic a avut loc marți, 19 mai, cînd hemiciclul Parlamentului a găzduit ceremonia de conferire a „Ordinului European de Merit”, prima distincție europeană constituită de o instituție a UE, creată în 2025, înainte de cea de-a 75-a aniversare a Declarației Schuman. Ordinul recunoaște contribuțiile semnificative la integrarea europeană, democrație și valori.
Membrii distinși ai Ordinului, cel mai înalt grad, au fost fostul cancelar german Angela Merkel și fostul președinte polonez Lech Wałęsa. Ca membri de onoare au primit distincția fostul premier și președinte al Consiliului European Jerzy Buzek, fostul președinte portughez Aníbal Cavaco Silva, cardinalul și secretarul de stat al Vaticanului Pietro Parolin, președinta Republicii Moldova Maia Sandu, fostul Înalt Reprezentant pentru politică externă Javier Solana, fostul cancelar austriac Wolfgang Schüssel și fostul președinte al BCE Jean-Claude Trichet.
Prezența Maiei Sandu la Strasbourg, în aceeași săptămână în care Rusia a emis decretul de „pașaportizare” a Transnistriei, este un semnal diplomatic suplimentar privind ancorarea Moldovei în spațiul european, un context pe care ceremonia l-a amplificat fără să îl verbalizeze explicit.
Scutul antioțel, cel mai agresiv instrument comercial votat de Parlament în ultimii ani
Parlamentul a adoptat – cu 606 voturi pentru, 16 împotrivă și 39 abțineri – noul Regulament privind protejarea industriei siderurgice a UE împotriva supracapacității globale. Un vot fundamental care reflectă un consens rar în plen pe teme comerciale, dar mai mult de atât instituie un tipar protecționist în cadrul UE.
Cotele de import scutite de taxe vamale sunt reduse la 18,3 milioane de tone anual, o scădere de 47% față de cotele din 2024. Orice tonă de oțel importată peste această limită va fi taxată cu 50% (față de nivelul anterior de 25%). Oțelul care nu este acoperit de cote va fi taxat, de asemenea, cu 50%.
Regulamentul introduce regula „topire și turnare” pentru trasabilitate, iar originea oțelului este determinată de locul în care a fost topit și turnat pentru prima dată, mecanism conceput explicit pentru a împiedica „spălarea” oțelului rusesc sau chinezesc prin prelucrări minime în țări terțe (Turcia, Serbia sau altele).
De altfe, importatorii nu mai pot schimba „actele” produsului fără dovada turnării de origine.
În acest fel, industria siderurgică europeană a pierdut circa 100.000 de locuri de muncă din 2008 până în prezent, sub presiunea importurilor masive de oțel subvenționat, în special din China și India.
Actualele măsuri de salvgardare, în vigoare din 2018 în temeiul Acordului OMC privind măsurile de salvgardare, expirau la 30 iunie 2026, iar noul regulament le înlocuiește cu un instrument mai dur.
Oțelul nu este o materie primă oarecare, este folosit și intră în trenuri, poduri, infrastructură energetică, construcții și, tot mai relevant, în industria de apărare europeană care se reînarmează.
Protecționism și dependențe
Dependența de oțel ieftin extern echivalează cu o vulnerabilitate strategică documentată, cu atât mai mult cu cât oțelul rusesc a continuat să intre pe piața europeană prin terțe state după 2022.
Limitele pe care regulamentul nu le rezolvă sunt produsele finite și semi-finite din oțel, profile metalice, țevi, table, subansamble auto, componente pentru panouri solare, rămân parțial vulnerabile.
China poate să nu mai trimită oțel brut, dar să inunde piața cu aceste produse finite, ocolind scutul pe oțelul brut. Comisia va analiza această situație în șase luni și va putea extinde protecțiile.
Tot în șase luni, se va analiza și dacă producătorii chinezi achiziționează fabrici de procesare finală în UE sau Turcia pentru a crea un „Made in EU” artificial.
Situația Ucrainei, ca țară candidată cu „preocupări speciale de securitate”, va fi luată în considerare separat la alocarea cotelor pe țări.
Examinarea investițiilor străine, scutul anti-preluare în sectoarele strategice
Parlamentul a dat undă verde finală noilor norme ale UE privind examinarea investițiilor străine directe, un instrument menit să prevină preluarea de companii europene din sectoare strategice de către actori din state terțe cu risc de securitate.
Sub noua legislație, investițiile străine în apărare, semiconductori, inteligență artificială, materii prime critice și servicii financiare vor face obiectul unui screening obligatoriu de către statele membre.
Și tranzacțiile din interiorul UE pot intra sub incidența reglementării dacă investitorul final este controlat de entități din afara Uniunii, un mecanism care blochează structurile de holding prin care companii chineze sau ruse controlate din offshore încearcă să acceseze piața europeană.
Acest regulament este complementar dezbaterii despre suveranitate tehnologică și discuției cu ambasadorul american Puzder privind Cloud and AI Development Act, dintr-o parte, Europa se apără de investițiile externe riscante, iar din cealaltă, se confruntă cu presiunea americană de a nu restricționa accesul companiilor SUA.
Modelele IA devin amenințări de securitate
Eurodeputații au dezbătut, alături de reprezentanți ai Consiliului UE și Comisiei Europene, apariția rapidă a modelelor avansate de IA și provocările lor pentru securitatea UE.
Agenda menționează explicit modelele Mythos de la Anthropic și GPT-5.5-Cyber de la OpenAI, sisteme echipate cu capabilități specializate de identificare și exploatare a vulnerabilităților software ascunse.
Aceste modele nu au fost dezvăluite publicului larg la momentul dezbaterii, dar au fost evaluate de experți în contextul securității cibernetice. Dezbaterea a acoperit aplicarea cadrelor UE deja existente (Directiva NIS 2, Regulamentul privind IA, Regulamentul privind reziliența cibernetică), accesul autorităților și întreprinderilor europene la testarea noilor modele și implicațiile pentru economia și infrastructura critică.
Nu a fost adoptată o rezoluție, astfel, dezbaterea este pregătitoare pentru viitoare inițiative legislative.
Blocarea Strâmtorii Ormuz și consecințele asupra agriculturii europene
Comisia și-a prezentat planul de acțiune privind îngrășămintele, urmat de dezbatere cu eurodeputații. 30% din azot și 70% din îngrășămintele fosfatice utilizate în UE pentru producția agricolă sunt importate.
Producția internă de îngrășăminte depinde în mare parte de gazele naturale. Prețurile îngrășămintelor și gazelor au crescut din cauza închiderii Strâmtorii Hormuz, fiind un efect direct al conflictului din Iran.
Planul de acțiune vizează reducerea dependenței de importuri, creșterea producției interne și utilizarea îngrășămintelor alternative. Este, în esență, un răspuns la un lanț de dependențe care se întinde de la câmpurile de gaze din Golf până la recoltele de grâu din Polonia sau România.
Dacă scumpirea gazelor ridică prețul îngrășămintelor, iar îngrășămintele devin inaccesibile fermierilor mici, impactul pe securitatea alimentară a Europei este mai rapid decât orice strategie industrială poate compensa.
Drepturile victimelor și acces îmbunătățit la justiție
Parlamentul a dezbătut și noua Directivă privind drepturile victimelor, votată joi. Deja convenită cu Consiliul UE în decembrie 2025, directiva actualizează standardele europene privind informațiile, sprijinul și protecția pentru victimele infracțiunilor.
Elementele principale vizează o nouă linie telefonică de asistență la nivel european (116 006), acces îmbunătățit la asistență judiciară și despăgubiri, posibilitatea raportării online a infracțiunilor și sprijin specializat consolidat pentru victimele violenței sexuale și pentru copii. Potrivit estimărilor Comisiei, 75 de milioane de europeni, 15% din populație, sunt victime ale unor infracțiuni anual.
Migrația și Egiptul: 7,4 miliarde de euro și o relație incomodă
Euronews a documentat în această săptămână tensiunile din relația UE-Egipt privind migrația, un dosar care se suprapune sesiunii plenare fără să fi constituit un vot major, dar care luminează arhitectura externalizării controlului migratoriu pe care UE o practică sistematic.
În 2024, UE a semnat cu Egiptul un Parteneriat Strategic și Cuprinzător și a anunțat un pachet financiar de 7,4 miliarde de euro pentru 2024-2027, din care 200 de milioane alocate explicit gestionării migrației.
Cairo susține că găzduiește peste 10 milioane de migranți și refugiați, cifră mult mai mare decât cei 1,1 milioane înregistrați de UNHCR, diferența reflectând categorii de rezidenți diferiți. Războiul din Sudan din 2023 a accelerat dramatic fluxurile.
Concomitent, negocierile dintre Parlamentul European și statele membre privind Regulamentul de returnare, legea care introduce centre de deportare în afara UE, detenție prelungită până la 2 ani și interdicții de intrare de până la 10 ani sau pe viață continuă, cu o nouă rundă programată pe 1 iunie. Punctul de blocaj rămâne calendarul de aplicare, unde PE vrea implementare imediată, iar statele membre cer 2 ani tranziție.
Dezbateri
Agenda plenară a mai inclus, conform documentului oficial al PE, discuții despre Slovacia și statul de drept privind situația drepturilor fundamentale și utilizarea fondurilor UE în Slovacia. Acest aspect țintește un dosar care urmează tensiunilor dintre Bruxelles și guvernul Fico pe tema orientării pro-ruse și restricționării presei.
Decizia Azerbaidjanului de a suspenda cooperarea cu PE drept o consecință directă a tensiunilor din urma relațiilor UE-Armenia și a criticilor europene la adresa Bakului privind drepturile omului.
Cuba, represiunea politică și situația umanitară, obect cadru în seria rezoluțiilor periodice ale PE privind drepturile omului în state terțe. Sunt incluse în aceeași serie rezoluții privind Iranul, Afganistanul și Indonezia, aspecte ce vizează în mod direct situațiile interne și cum sunt afectate aceste state
Epidemia de hantavirus și răspunsul UE la o epidemie emergentă, de altfel, un subiect cu rezonanță în contextul post-COVID al îmbunătățirii capacității europene de răspuns la crize sanitare.
Acordul UE-Uzbekistan, parte din politica de extindere a relațiilor cu Asia Centrală, regiune care câștigă importanță strategică în contextul rutelor de tranzit alternativ față de Rusia, unde se încearcă de altfel o apropiere semnificativă a relațiilor.
