• Ultima oră
România este foarte aproape să primească rating de țară „junk”. Cât mai e până acolo și ce ar trebui să se întâmple

România este foarte aproape să primească rating de țară „junk”. Cât mai e până acolo și ce ar trebui să se întâmple

20 mai 2026
Cum a profitat Coreea de Nord de războiul altora: economia crește în cel mai rapid ritm din ultimii opt ani

Cum a profitat Coreea de Nord de războiul altora: economia crește în cel mai rapid ritm din ultimii opt ani

10 iunie 2026
Turcia și Arabia Saudită resuscitează „Calea Ferată „Hejaz”. Coridor terestru alternativ la Strâmtoarea Ormuz

Turcia și Arabia Saudită resuscitează „Calea Ferată „Hejaz”. Coridor terestru alternativ la Strâmtoarea Ormuz

10 iunie 2026
Lansare de carte: „Primarul în jurisprudența Curții Constituționale”, de Mihai Apostolache

Lansare de carte: „Primarul în jurisprudența Curții Constituționale”, de Mihai Apostolache

10 iunie 2026
„Insula familiei Trump”: ce este „proiectul Sazan” și de ce protestează albanezii în masă

„Insula familiei Trump”: ce este „proiectul Sazan” și de ce protestează albanezii în masă

10 iunie 2026
Cristian Hrițuc (consultant politic): „Guvernul Tomac nu va trece de votul de învestire din Parlament”

Cristian Hrițuc (consultant politic): „Guvernul Tomac nu va trece de votul de învestire din Parlament”

9 iunie 2026
Trump, aproape de jumătatea mandatului: prețuri record și cotă de aprobare ce frizează minumul său istoric

Trump, aproape de jumătatea mandatului: prețuri record și cotă de aprobare ce frizează minumul său istoric

9 iunie 2026
Oligarhul cu „inima bună”. Cum a ajuns Roman Abramovic, patronul lui Chelsea, mediator secret între Kiev și Kremlin

Oligarhul cu „inima bună”. Cum a ajuns Roman Abramovic, patronul lui Chelsea, mediator secret între Kiev și Kremlin

9 iunie 2026
Transnistria rămâne marea problemă a R. Moldova. De ce își mută Rusia centrul cultural de la Chișinău la Tiraspol în loc să-l desființeze

Transnistria rămâne marea problemă a R. Moldova. De ce își mută Rusia centrul cultural de la Chișinău la Tiraspol în loc să-l desființeze

9 iunie 2026
Pro-europenii câștigă alegerile din Armenia. Putin pierde o altă redută în Caucaz

Pro-europenii câștigă alegerile din Armenia. Putin pierde o altă redută în Caucaz

8 iunie 2026
Energia viitorului ar putea fi construită în Africa/ Mega-fuziune bancară în Kenya/ Rwanda încheie un parteneriat cu NASA

Energia viitorului ar putea fi construită în Africa/ Mega-fuziune bancară în Kenya/ Rwanda încheie un parteneriat cu NASA

8 iunie 2026
Nava „Celine/Seal/Onyx”, aflată sub sancțiuni SUA ca parte din flotă-fantomă a Rusiei, a plecat din Mangalia spre o destinație necunoscută, potrivit Magicport.AI. UPDATE: Ministrul Apărării: „Nava a fost în derivă în zona contiguă română și bulgară”

Nava „Celine/Seal/Onyx”, aflată sub sancțiuni SUA ca parte din flotă-fantomă a Rusiei, a plecat din Mangalia spre o destinație necunoscută, potrivit Magicport.AI. UPDATE: Ministrul Apărării: „Nava a fost în derivă în zona contiguă română și bulgară”

9 iunie 2026
Patru din șase nave din flota-fantomă a Rusiei nu ar fi acostat în porturi românești. Baza de date Magicport.ai infirmă informațiile Ucrainei

Patru din șase nave din flota-fantomă a Rusiei nu ar fi acostat în porturi românești. Baza de date Magicport.ai infirmă informațiile Ucrainei

8 iunie 2026
  • Despre noi
  • Politica de confidențialitate
  • Publicitate
  • Contact
EUR5.2386
USD4.5315
miercuri, 10 iunie 2026
loader-image
București, RO
3:39 pm
weather icon 30°C | °F
Feels like 32°C | °F° ploaie torențială
L: 29° H: 31°
Humidity 51 %
Pressure 1013 hPa
Wind 16 Km/h SSW
Wind Gust 23 Km/h
UV Index 0
Precipitation 0.05 mm
Clouds 1%
Rain Chance 0%
Snow 0 mm/h
Visibility 10 km
Sunrise 5:31 am
Sunset 8:59 pm
Daily Forecast Hourly Forecast
Today
weather icon
29°31°°C | °F 0.05 mm 5% 7 Km/h 66 % 1014 hPa 0 mm/h
Tomorrow
weather icon
19°32°°C | °F 1 mm 100% 19 Km/h 93 % 1014 hPa 0 mm/h
vineri
weather icon
14°19°°C | °F 1 mm 100% 16 Km/h 94 % 1020 hPa 0 mm/h
sâmbătă
weather icon
14°24°°C | °F 0.48 mm 48% 16 Km/h 94 % 1019 hPa 0 mm/h
duminică
weather icon
15°26°°C | °F 0.98 mm 98% 8 Km/h 89 % 1015 hPa 0 mm/h
Independent news
  • Home
  • Breaking News
  • Actualitate
    • Politică
    • Economie
    • Internațional
    • România mea
    • Investigații
    • Sport
  • Focus
    • Prim Plan
    • Mediu
    • Tech
    • Sănătate
    • Life style
    • Cultură
    • Educație
    • Real Estate
  • Rep. Moldova
    • Rep. Moldova
  • Punctul de fierbere
Niciun rezultat
Vezi toate rezultatele
Independent news
Niciun rezultat
Vezi toate rezultatele
Home Breaking News

România este foarte aproape să primească rating de țară „junk”. Cât mai e până acolo și ce ar trebui să se întâmple

S&P și Fitch au confirmat gradul de BBB- cu perspectivă negativă. Mai este doar un pas mic până ce agențiile de rating să nu recomande investițiile în țara noastră.

Răzvan-Florin Trăistaru de Răzvan-Florin Trăistaru
20 mai 2026
in Breaking News, Economie
Timp de citire: 8 min de citit
260 5
0
România este foarte aproape să primească rating de țară „junk”. Cât mai e până acolo și ce ar trebui să se întâmple
515
SHARES
1.5k
VIEWS
Distribuie pe FacebookDistribuie pe XDistribuie pe LinkedIn

Global Ratings a afirmat recent ratingul suveran al României la BBB-/A-3 cu perspectivă negativă, o decizie publicată în afara calendarului obișnuit, tocmai din cauza crizei politice declanșate de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Pe 18 mai, Fitch Ratings a publicat o notă de analiză care avertizează că riscurile la adresa consolidării fiscale multi-anuale a României sunt semnificative. Ambele agenții transmit același mesaj, în registre ușor diferite: România nu a retrogradat la „junk”, dar se află pe un platou de pe care coborârea este posibilă, dacă mai multe lucruri merg prost simultan.

BBB- este ultimul nivel de calitate investițională. Sub el se află BB+, primul nivel de fără rating de investiții, sau, în limbajul pieței, „junk”. Distanța este de o singură treaptă.

Ce înseamnă concret un rating „junk” pentru România

Înainte de a analiza scenariile, este esențial să înțelegem ce produce o retrogradare a rating-ului de țară privind investițiile pentru că efectele nu sunt liniare, ci în cascadă.

O mare parte din deținătorii instituționali de obligațiuni guvernamentale – fonduri de pensii, fonduri suverane, gestori de active cu mandate de investiție conservatoare – au restricții interne sau regulamentare care interzic deținerea de titluri sub calitate investițională. O retrogradare la BB+ ar declanșa vânzări forțate masive de titluri românești pe piețele externe.

Efectul practic s-ar reflecta în costul de finanțare al statului român, care ar crește brusc și semnificativ. La o datorie publică de circa 61,8% din PIB, proiectată pentru 2026, conform datelor S&P, și cu nevoile de finanțare externă estimate la 18% din PIB, o creștere a randamentelor obligațiunilor cu 150-200 de puncte de bază, consecință tipică a unei retrogradări la „junk”, ar însemna un miliard de euro sau mai mult în dobânzi suplimentare anual. Bani care nu există în niciun buget.

Leul s-ar deprecia semnificativ, amplificând inflația deja ridicată (10,7% în aprilie 2026, conform ambelor agenții). BNR ar fi forțată să crească ratele dobânzilor, sufocând și mai mult creditarea privată și creșterea economică.

Spre deosebire de retrogradarea din calitate investițională, retrogradarea la „junk” produce un cerc vicios cu dinamică proprie, o spirală sau o vrie care a avut loc și în Grecia în 2010, în Ungaria în 2011 și parțial în Turcia în 2018.

Unde se află România în prezent

S&P identifică cinci vulnerabilități structurale care definesc poziția actuală, astfel deficitul fiscal de 6,25% din PIB proiectat pentru 2026  reprezintă „unul dintre cele mai ridicate niveluri printre suveranii evaluați în Europa, Orientul Mijlociu și Africa.”

Creștere economică reală zero în 2026, cu contracție de 1,7% în primul trimestru, sub orice prognoză anterioară. Mai mult, nevoile de finanțare externă de 18% din PIB, cu investitori non-rezidenți deținând peste jumătate din stocul de datorie publică reprezintă un aspect important. Iar, inflația de 10,7% care blochează BNR de la relaxarea monetară, din nou, reprezintă un aspect non-optimist în principiu

De altfel, datoria publică aflată la 59,3% din PIB în 2025, ce înregistrează un maxim istoric, proiectată să continue creșterea spre 61,8% în 2026 și 63,3% în 2027 arată un dezavantaj cronic financiar pentru economia românească.

Scorul instituțional, cel mai slab dintre cele cinci componente ale metodologiei S&P este 4 din 6, reflectând „alegeri de politici procicilice” și „interferențe politice care subminează independența instituțională.”

Fitch adaugă contextul politic imediat, în care PSD a ieșit din coaliție în luna aprilie, a votat moțiunea de cenzură alături de AUR, iar Ilie Bolojan conduce un guvern interimar.

„Cadrul temporal pentru formarea unui nou guvern, precum și compoziția sa, prioritățile de politică și sprijinul politic pentru implementarea agendei sale rămân neclare”, notează Fitch. Vizibilitatea fiscală pentru 2027, an în care un candidat PSD era așteptat să preia funcția de premier s-a redus semnificativ.

Fereastra se îngustează

Ambele agenții consideră retrogradarea iminentă ca improbabilă. Există motive reale pentru această evaluare moderată.

Fondurile europene reprezintă ancora principală. S&P spune că România va primi în total 15 miliarde de euro din transferuri UE în 2026. Tot S&P precizează că din PNRR (RRF) se așteaptă 10,7 miliarde de euro în total pe 2026, dar distribuiți prin trei cereri de plată separate (care includ 7,12 miliarde granturi și 3,5 miliarde împrumuturi).

Fitch menționează că sumele blocate strict în acest an dacă jaloanele eșuează sunt de 7,3 miliarde de euro (4,6 mld. granturi + 2,7 mld. împrumuturi), reprezentând 1,8% din PIB. Termenul limită din august 2026 menționat de S&P este pentru depunerea cererilor de plată către Comisia Europeană, nu pentru pierderea definitivă a banilor, dar blocarea banilor produce aceleași efecte devastatoare pe termen lung.

Fitch notează că aceste fonduri, „1,8% din PIB, o sursă fundamentală de finanțare și stimul prin investiții publice” sunt esențiale pentru a preveni o recesiune în 2026.

Performanța fiscală a primului trimestru 2026 oferă o ancoră surprinzător de solidă, unde deficitul a coborât la 1% din PIB în primul trimestru, adică jumătate față de aceeași perioadă a anului precedent.

Măsurile adoptate de Guvernul Bolojan în 2025, creșterea TVA în august, înghețarea salariilor și pensiilor publice  continuă să producă efecte chiar și sub un guvern interimar.

Consensul politic larg pentru continuarea consolidării remarcat atât de S&P cât și de Fitch este real. Toate partidele principale, inclusiv PSD, au votat bugetul 2026 care vizează un deficit de 6,2% din PIB. Nimeni nu vrea să fie asociat public cu prăbușirea accesului la fonduri europene sau cu o retrogradare la junk.

Când și cum ar putea surveni retrogradarea

Există o combinație de factori care, dacă se produce simultan, ar putea precipita retrogradarea. Nu fiecare factor individual este suficient, dar melanjul acestora, da.

Blocarea fondurilor europene din august 2026. Sunt două reforme critice care mai trebuie adoptate pentru deblocarea PNRR, anume, cadrul de stabilire a salariilor din sectorul public și reforma administrației publice. Ambele necesită votul Parlamentului. Un guvern interimar nu poate promova acte normative esențiale.

Dacă termenul de august trece fără adoptarea acestor reforme, 10,7 miliarde de euro rămân blocate. S&P formulează explicit: „Dacă România nu obține intrările de fonduri UE preconizate în 2026-2027, aceasta ar limita perspectivele de creștere economică, ar complica consolidarea fiscală și ar amplifica riscurile balanței de plăți.”

Formarea unui guvern slab sau întârziată. Un guvern minoritar PSD care nu poate controla agenda parlamentară, sau o coaliție care include AUR cu prețul abandonării unor reforme cheie, ar trimite un semnal negativ atât agențiilor de rating cât și Comisiei Europene.

Fitch are programată o reevaluare pe 31 iulie 2026, iar dacă la acea dată guvernul nu este format sau compoziția și agenda sa ridică semne de întrebare privind continuarea consolidării, probabilitatea unei retrogradări crește semnificativ.

Persistența sau adâncirea șocului energetic. Ambele agenții identifică explicitat riscul: „Un șoc energetic mai sever sau mai îndelungat care deviază așteptările de inflație pe termen mediu ale României și slăbește material creșterea sa, balanța de plăți și rezultatele fiscale” este scenariul de retrogradare explicit al S&P.

Conflictul din Iran și blocarea Strâmtorii Hormuz au produs deja inflație de 10,7%, nu în mod direct, dar a contribuit semnificativ și la acest aspect, iar dacă această presiune se prelungește sau se adâncește, BNR nu poate reduce ratele.

Consumul privat continuă să scadă, iar deficitul fiscal nu mai poate fi atins fără măsuri suplimentare pe care un guvern slab nu le poate promova politic.

Deteriorarea sentimentului investițional extern. Jumătate din datoria publică românească este deținută de non-rezidenți. Aceasta înseamnă că România este extrem de vulnerabilă la schimbările de sentiment pe piețele globale de capital, iar o „oprire bruscă” a finanțării externe, chiar și parțial, ar produce o presiune imediat vizibilă pe leu și pe randamentele obligațiunilor.

Fitch notează că incertitudinea politică internă „ar putea afecta suplimentar economia și submina încrederea investitorilor, ducând la deteriorarea condițiilor de finanțare și la o presiune mai mare pe cursul de schimb.”

Precedente relevante: Ungaria 2011 și Grecia 2010

Nu toate retrogradările la „junk” sunt identice, iar România nu este Grecia. Dar comparațiile istorice sunt utile pentru a calibra viteza cu care se poate produce deteriorarea.

Ungaria a fost retrogradată la „junk” de Moody’s în noiembrie 2011, urmată de Fitch și S&P pentru o datorie publică la 80% din PIB,  un conflict cu FMI și politici economice nefavorabile. România are datorie mai mică, dar creștere mult mai lentă și un deficit structural mai mare. Ungaria s-a reîntors la investment grade în 2016 ceea ce relevă un proces de cinci ani de promovare în poziția inițială.

Grecia ilustrează viteza cu care se poate produce deteriorarea. Grecia a trecut de la A- la CCC în mai puțin de doi ani, sub influența unui triplu șoc dublat de criză politică, deficit fiscal masiv și pierderea accesului la piețele de capital. România nu are vulnerabilitatea fiscală grecească din 2010, dar are o expunere externă comparabilă și o bază de capital intern mult mai limitată.

Un caz mai relevant structural am avea prin Turcia, care, retrogradată sub calitate investițională de S&P în mai 2018, pe fondul inflației ridicate, deprecierii lirei și incertitudinii politice exprimă cu greu semne de revenire unde prețurile generale au explodat semnificativ.

Elementele comune cu România din 2026 ar fi inflația ridicată, presiunea pe monedă și incapacitatea BNR de a schimba ceva în această direcție. Însă, există și elementele diferite, iar faptul că Turcia nu era membră UE și nu beneficia de finanțarea europeană ca ancoră reprezintă „asul din mâneca României”.

Odată ce pierderea încrederii investiționale este declanșată, dinamica devine autoalimentată și greu de oprit fără măsuri de urgență credibile, fie un acord FMI (Ungaria), fie un plan de salvare european (Grecia), fie o inversare drastică a politicii monetare și fiscale (Turcia).

Ce trebuie monitorizat și când

Formarea unui nou guvern cu mandat clar de continuare a consolidării trebuie să aibă loc pănă la termenul evaluării secundare a Fitch, pe 31 iulie. Dacă la acea dată situația politică rămâne neclară, o acțiune negativă, nu neapărat retrogradare, dar posibil menținerea perspectivei negative cu avertisment explicit este probabilă.

Termenul pentru depunerea cererilor de plată PNRR la Comisia Europeană în august 2026 este din nou un punct de inflexiune. Dacă cele două reforme neadoptate nu sunt finalizate, decizia se amână, fondurile se întârzie și presiunea bugetară crește brusc.

În octombrie 2026, S&P are programată reevaluarea regulată, iar contextul acestei reevaluări cu noul guvern format sau nu, fonduri europene deblocate sau nu, deficit față de țintă, va determina dacă perspectiva negativă se menține sau dacă se acționează cu o retrogradare.

Aprobarea bugetului 2027 este testul final de credibilitate. S&P și Fitch au subliniat că pentru 2027 este necesară o consolidare fiscală suplimentară, de altfel, un deficit de 5,5% față de 6,25% în 2026. Dacă noul guvern nu poate adopta un buget credibil pentru 2027, retrogradarea la junk devine scenariul de bază, nu cel advers.

O singură treaptă și patru condiții

România nu va fi retrogradată mâine. Dar distanța față de junk este de un singur nivel, și nu a mai fost atât de mică în istoria modernă a ratingului românesc.

Retrogradarea ar necesita, în viziunea agențiilor, îndeplinirea simultană a cel puțin două-trei dintre următoarele condiții precum blocarea fondurilor europene din cauza nefinalizării reformelor și incapacitatea noului guvern de a adopta un buget credibil pentru 2027.

Astfel, agravarea șocului energetic din Iran cu impact persistent asupra inflației și deficitului, și deteriorarea sentimentului investițional extern cu presiune susținută pe leu și pe randamentele obligațiunilor ar trebui să exprime un exercițiu de simultaneitate corolat cu scenariile negative exprimate mai sus.

Niciuna dintre aceste condiții nu este inevitabilă. Toate sunt posibile dacă criza politică nu este rezolvată rapid și credibil.

„Implicațiile crizei politice actuale pentru credibilitatea planurilor fiscale pe termen mediu ale României și perspectivele de implementare sub o nouă administrație vor fi, prin urmare, esențiale pentru analiza noastră de credit suveran la reevaluarea programată din 31 iulie”, a scris Fitch pe 18 mai.

Aceasta este singura propoziție care contează din toată producția de analize din această săptămână. România are aproximativ zece săptămâni să formeze un guvern, să adopte reformele necesare PNRR și să trimită un semnal credibil piețelor. Nu este puțin. Nu este nici mult.

Tag-uri: criză financiarăcriză politicădatorie publicăeconomia RomânieiFitch RatingsinflatieInvestițiirating de taraRomânia
Share206Tweet129Share36
Răzvan-Florin Trăistaru

Răzvan-Florin Trăistaru

Absolvent al Facultății de Relații Internaționale și Studii Europene din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, Răzvan-Florin Trăistaru este, în prezent, student la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrație Publică (SNSPA). Pasionat de relații internaționale și politică externă, cât și internă, el își propune să ofere o imagine de ansamblu, critic-analitică, asupra evenimentelor ce pot schimba harta de putere a lumii.

BREAKING NEWS

Oligarhul cu „inima bună”. Cum a ajuns Roman Abramovic, patronul lui Chelsea, mediator secret între Kiev și Kremlin
Breaking News

Oligarhul cu „inima bună”. Cum a ajuns Roman Abramovic, patronul lui Chelsea, mediator secret între Kiev și Kremlin

9 iunie 2026

INTERNAȚIONAL

Cum a profitat Coreea de Nord de războiul altora: economia crește în cel mai rapid ritm din ultimii opt ani
Internațional

Cum a profitat Coreea de Nord de războiul altora: economia crește în cel mai rapid ritm din ultimii opt ani

de Răzvan-Florin Trăistaru
10 iunie 2026
0

Rowan Beard, un operator de turism australian care a vizitat Coreea de Nord de peste 100 de ori, știa la...

ECONOMIE

„Defense Industry Europe”: „O echipă Rheinmetall s-a consultat recent cu autoritățile militare române privind cerințele tehnice ale Mașinii de Luptă a Infanteriei”
Breaking News

Economistul Radu Limpede: „Rheinmetall este o gogoașă de PR (…) România a pus toate ouăle într-un singur coș”

4 iunie 2026
Independent news

Copyright © 2024
Independent news

Parteneri:

Meniu Site

  • Despre noi
  • Politica de confidențialitate
  • Publicitate
  • Contact

Urmărește-ne

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In
Niciun rezultat
Vezi toate rezultatele
  • Home
  • Breaking News
  • Actualitate
    • Economie
    • Internațional
    • România mea
    • Investigații
    • Sport
  • Focus
    • Prim Plan
    • Mediu
    • Tech
    • Sănătate
    • Life style
    • Cultură
    • Educație
  • Punctul de fierbere

Copyright © 2024
Independent news

Parteneri: