Discuțiile liderilor din diverse țări cu președintele SUA, Donald Trump, au fost, de multe ori, dificile, în contextul în care liderul de la Casa Albă ignoră uzanțele și pune accent pe relațiile personale. În atare condiții, mulți șefi de state speră să fructifice, în relația cu America, depozitele de metale rare din subsolul țărilor lor, de care SUA sunt interesate pentru a dezvolta noile tehnologii.
Noua etapă a războiului comercial dintre SUA și China relevă importanța metalelor rare și cum poate fi exportul acestora folosit ca o armă împotriva rivalilor geopolitici de către regimul comunist de la Beijing.
Metale rare sunt folosite în special pentru fabricarea magneților permanenți puternici, componentă esențială a anumitor motoare și generatoare, respectiv echipamente medicale. Totodată, aceste materii sunt utilizate pentru smartphones, becuri LED, sau pentru diverse echipamente militare sau aerospațiale.
Cele 17 elemente considerate a fi metale rare sunt ceriul, praseodimul, neodimul, promețiul, samariul, europiul, gadoliniul, terbiul, disprosiul, holmiul, erbiul, tuliul, yterbiul, lutețiul, lantanul eponim, scandiul și ytriul.
China domină, în prezent, piața metalelor rare. În China se extrag între 60-70% din metalele rare de la nivel mondial și tot în această țară are loc 90% din procesare.
Inclusiv principalul rival geopolitic al Chinei, SUA, depinde de importurile din statul comunist. Între 2020 și 2023, aproximativ 70% din metalele rare cumpărate de firmele americane proveneau din țara condusă de Xi Jinping.
Noile tensiuni dintre Beijing și Washington au izbucnit, după ce chinezii au început să reducă totalul exporturilor de metale rare către SUA, încălcând prevederile înțelegerii bilaterale de la Geneva, din iunie. Bineînțeles, asta a stârnit furia președintelui Donald Trump.
Episodul nu a făcut decât să întărească strategia și dorința americanilor de a-și diversifica sursele de metale rare, pentru a nu mai fi dependenți de China, care oricând poate pune „bețe în roate”. Sesizând această oportunitate, mai multe țări au lansat negocieri cu administrația republicană, un mijloc de a stabili o punte comună cu președintele în funcție.
Acord SUA- Australia
Aflat în capitala Statelor Unite, premierul australian Anthony Albanese a finalizat o înțelegere cu Donald Trump, care va facilita accesul Statelor Unite la depozitele de metale rare ale țării de la „Antipozi” și a infrastructurii de exploatare a acestora.
Pentru Albanese, acest acord a fost prilejul perfect pentru a intra în grațiile lui Trump. Lider al Partidului Laburist din Australia, premierul a reușit să câștige, în luna mai, alegerile parlamentare cu o marjă mult mai mare decât anticipau sondajele. Paradoxal, Albanese a câștiga alegerile după ce a reușit să-l lipească pe contracandidatul său, Peter Dutton (liderul coaliției partidelor de dreapta), de imaginea președintelui american Donald Trump, nepopular în rândul australienilor cu drept de vot.
Încă de la preluarea mandatului, președintele american a declarat că este nemulțumit de Acordul AUKUS, celebrul pact dintre Statele Unite, Regatul Unit și Australia, precizând că prevederile lui i se par prea favorabile pentru Canberra.
Abordarea aceasta reprezenta un risc mare pentru securitatea Australiei, Albanese renunțând la contractul cu francezii privind submarinele nucleare, în favoarea AUKUS.
Oferindu-i metale rare, Albanese pare că în sfârșit a reușit să treacă peste un hop important în relația bilaterală cu Donald Trump.
Ucraina
Aflată la ananghie, Ucraina are nevoie de ajutorul militar și informațional al Statelor Unite pentru a rezista în continuare în fața invaziei rusești.
Acordul privind accesul americanilor la subsolurile Ucrainei s-a transformat într-un „măr al discordiei”, după ce, inițial, Zelenski i l-a propus personal lui Trump la întâlnirea lor de la New York din septembrie 2024. Trump era candidat pentru un nou mandat, dar posibilitatea unei victorii a sa era considerabilă.
Conducerea de la Kiev a refuzat în repetate rânduri, în februarie 2025, să semneze acordul respectiv, fie că a fost vorba de vizita lui Scott Bessent (șeful Trezoreriei americane) la Kiev, de întrevederea lui Zelenski cu JD Vance în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, sau de arhicunoscuta dispută din Biroul Oval.
În cele din urmă, ca parte a efortului de reapropiere a Ucrainei de SUA, Kievul a fost de acord în cele din urmă să semneze acordul cu SUA, care le permite americanilor accesul inclusiv la metalele rare. Scott Bessent a primit-o, în data de 30 pe aprilie, pe Iulia Svrirdenco, cea care peste câteva luni avea să devină premierul Ucrainei, pentru a parafa acordul.
Congo
Republica Democratică Congo este o țară bogată în resurse naturale, raportat chiar la standardele Africii, unde bogățiile din subsol abundă. De ani de zile, China exploatează aceste resurse. Americanii vor să-și crească prezența în această țară.
Odată cu intermedierea acordului de pace dintre Republica Democratică Congo (RDC) și Rwanda (unul dintre cele opt conflicte pe care Trump pretinde că le-a rezolvat), președintele american a reușit să negocieze cu Kinshasa inclusiv subiectul metalelor rare.
Concret, președintele american a reușit să obțină un acord preliminar, care le-ar permite americanilor exploatarea pe viitor a subsolurilor țării, după încheierea unor noi acorduri suplimentare.
Problema stă însă în obținerea acordului Congresului. Totodată, pacea în sine între Rwanda și RDC este una șubredă, tensiunile bilaterale existând de decenii bune.
Pakistan
Una dintre marile surprize pe planul politicii externe, în cel de-al doilea mandat al lui Donald Trump, a fost apropierea președintelui republican de Pakistan, periclitând inclusiv relația bilaterală cu India, pe care numeroase administrații americane au cultivat-o timp de peste trei decenii.
În mod tradițional un aliat al SUA, relația cu Pakistanul și SUA a avut nenumărate suișuri și coborâșuri. Au existat însă, în trecut, multe nemulțumiri ale Washingtonului față de Islamabad cu privire la presupusul rol al autorităților țării în ascunderea teroriștilor, inclusiv pe Osama bin Laden. După retragerea trupelor americane din Afganistan, țara vecină Pakistanului, existau chiar specialiști în relații internaționale care „cântau prohodul” alianței americano-pakistaneze.
Venit la putere în urma crizei constituționale din 2022, când opoziția la regimul Imran Khan a fost susținută inclusiv de către armată, premierul Shehbaz Sharif a fost foarte abil în cultivarea relației cu Donald Trump.
Când vine vorba de a-l flata pe Donald Trump, puțin lideri politici mondiali îl întrec pe Sharif. Acesta l-a lăudat de fiecare dată pe președintele american, atribuindu-i credit acestuia inclusiv pentru acordul de încetare a focului dintre India și Pakistan și propunându-l pentru Premiul Nobel pentru Pace, în antiteză totală cu Narendra Modi.
„Cireașa de pe tort” este însă acordul semnat la final de septembrie, în valoare de 500 de milioane de dolari, prin care Statele Unite și-au asigurat accesul la metalele rare ale Pakistanului, fapt care a cimentat alianța bilaterală.
Perspective bune
Luni, la Casa Albă, în timpul întâlnirii cu Anthony Albanese, Donald Trump a spus că „într-un an de zile, SUA vor avea atât de multe metale rare încât nici nu vom ști ce vom face cu ele”.
Desigur, este vorba de deja obișnuitele exagerări ale lui Donald Trump. Cu toate acestea, pe fond, el pare să aibă dreptate. Strategia Statelor Unite de a-și diversifica sursele de metale rare dă roade vizibile. În viitorul nu foarte îndepărtat, americanii pare că își vor reduce dependența față de China. Poate de aceea și China forțează la acest capitol acum, dorind să profite cât timp se află în control.
Trebuie menționat că lista țărilor de mai sus nu este exhaustivă. Se vorbește tot mai mult în presă despre alte țări dispuse să ofere metale rare, pentru a-și îmbunătăți relația cu Donald Trump.
„Foreign Policy” scrie despre războiul civil din Myanmar, al treilea exportator de metale rare în lume. Ambele tabere – junta generalului Min Aung Hlaing și rebelii din Kachin, vor să ajungă la un acord cu Washingtonul pentru a primi sprijini în schimbul resurselor. O miză pentru Washington ar fi aceea de a nu lăsa China să acapareze prea multă putere în țara vecină ei.
