EXCLUSIV | SURSE: Consiliul Concurenței a găsit dovezi ale implicării unor responsabili BNR în manipularea ROBOR

Banca Națională a României (BNR) a știut despre comportamentul anticoncurențial al celor 10 bănci în procedura de fixing ROBOR, pentru care au fost amendate de Consiliul Concurenței cu suma-record de 3,73 de miliarde de lei (aprox. 714 milioane de euro. Mai mult, la perchezițiile informatice făcute de Consiliul Concurenței, au fost găsite și dovezi ale implicării unor persoane din BNR în procesul de manipulare a ROBOR, au declarat pentru „Independent news” surse din mediul bancar, sub protecția anonimatului.

„Dovezile împotriva băncilor sunt solide, iar plenul Consiliului Concurenței a luat decizia de sancționare în unanimitate. Nu a mai putut să o îndulcească cum s-a întâmplat în trecut. Nu vrea nimeni să facă pușcărie pentru Mugur Isărescu și BNR”, au spus sursele noastre.

Cu toate acestea, paceste probe nu au fost introduse în raportul Consiliului Concurenței, adoptat de plenul instituției, în baza căruia au fost amendate instituțiile bancare.

Sursele citate au reamintit că o investigație similară a avut loc în 2008, inițiată de Consiliul Concurenței cu consultarea guvernatorului BNR, împotriva unor bănci care s-au cartelizat tot în procesul de stabilire a ROBOR, însă, în 2013, „s-a pus batista pe țambal”.

Și de data aceasta, spun sursele noastre, investigațiile care au dus la amendarea băncilor a fost inițiate de Consiliul Concurenței „cu consultarea lui Mugur Isărescu, care a și declarat public în 2022 că băncile au sărit calul.”

Sursele citate au explicat „Independent news” și ce înseamnă amenda istorică aplicată celor 10 bănci: „Semnificația deciziei Consiliului Concurenței este că influența lui Mugur Isărescu este în scădere. Guvernatorul va mai fi păstrat în funcție pentru credibilitate în relația cu finanțatorii, mai ales în această perioadă, în care România se străduiește să nu fie retrogradată de agențiile de rating în categoria Junk.”

Mai mult, sursele noastre consideră că „decizia curajoasă a Consiliului Concurenței este un semn de maturizare a statului român”: „Au venit oameni tineri in instituție, cu altă mentalitate, care se consultă cu Comisia Europeană”.

Pe de altă parte, mandatul plenului Consiliului Concurenței expiră la finalul acestei luni. „Va fi foarte interesant de văzut dacă viitorul guvern le va prelungi mandatul, sau, dimpotrivă, vor fi sancționați pentru decizia pe care au luat-o”, au comentat sursele citate.

Ce este ROBOR-ul și cum se calculează

Indicii de referinţă ROBID/ROBOR constituie un element central în politica de stabilire a preţului creditelor în lei acordate de către bănci atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice şi municipalităţilor, deși relevanța acestuia s-a mai redus după ce, pentru creditele ipotecare, a fost înlocuit cu indicele IRCC.

Explicația simplă: Ratele dobânzilor de referinţă ale pieţei monetare interbancare ROBID/ROBOR sunt calculate zilnic, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă afişate de un număr de 10 bănci comerciale. Aceste 10 bănci comerciale sunt selectate de către Banca Naţională a României, potrivit unor criterii de performanţă definite, lista fiind actualizată la fiecare 6 luni.

Varianta complicată: Rata ROBOR pentru fiecare scadență este calculată de „băncile agenți de calcul” ca medie aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare participant la fixing, pentru depozitele plasate într-un interval de 30 minute înainte de fixing, după eliminarea extremelor. Rata cotată de către un participant pentru fixing reprezintă rata la care sunt oferite depozite în RON unui alt participant timp de 15 minute de la publicarea ratelor ROBID și ROBOR de către agentul de calcul. Ratele ROBID și ROBOR stabilite la fixing sunt publicate de agentul de calcul în aceeași zi în termen de 5 minute de la fixing.

Important de reținut: în cazul unei înțelegeri între „băncile agenți de calcul”, indicele ROBOR poate fi alterat în beneficiul acestora.

Războiul, ca oportunitate

În februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. În lunile următoare declanșării războiului, inflația a crescut accelerat și, pe acest fond, au crescut și dobânzile la credite.

În doar cinci luni, indicele ROBOR a sărit de la 6% la 8,2%, situație considerată suspectă de către Consiliul Concurenței, care a declanșat o investigație pentru a verifica dacă nu cumva băncile se fac vinovate de comportamente anticoncurenţiale la procedura de fixing.

Anterior, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, aprecia, în 2022, că „băncile au cam sărit calul cu indicele ROBOR şi s-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară”. Sursele noastre apun că investigația din acel an a fost declanșată după consultarea lui Isărescu.

„Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Avem rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard, cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe.

De mai bine de 4 – 5 luni s-a decuplat ROBOR-ul. Ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră: băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară.

Pentru a înţelege ce s-a întâmplat e nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piaţă. Şi pieţele au tendinţa aceasta să supra-reacţioneze. Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt şi alţi termeni: overshoot/undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme”, spunea guvernatorul BNR în 2022.

Investigație

Așa se face că, la finalul anului 2022, Consiliul Concurenței (CC) a declanșat o investigație, iar inspectorii săi au efectuat controale inopinate la sediile băncilor. Conform Profit.ro, aceștia au verificat calculatoarele, telefoanele mobile și corespondența electronică a șefilor de Trezorerie, a dealerilor și a directorilor executivi. De asemenea, au fost analizate comunicațiile dintre președinții băncilor și departamentele de Trezorerie, fiind căutate indicii privind o posibilă înțelegere de tip cartel pentru manipularea ratei ROBOR.

Concluzia la care a ajuns a fost devastatoare: există indicii, strânse pe parcursul mai multor ani începând din noiembrie 2018, că băncile au influențat ROBOR. Concret, băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul, printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț.

Consiliul Concurenței a arătat că băncile nu au acționat prin comunicări directe interzise, ci printr-un mecanism mai subtil: un document Excel comun, accesibil în timp real tuturor participanților la fixing, care le-a permis băncilor să vadă cotațiile concurenților și să și le ajusteze pe ale lor în consecință.

„Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR. Confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene sectoriale”, a precizat CC.

La rândul său, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a precizat: „Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparenţa tranzacţiilor este benefică în unele situaţii. Problema apare însă în cazul cotaţiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidenţiale, aspect esenţial în cazul maturităţilor unde volumul tranzacţiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variaţii de dimensiunea unei fracţiuni de procent pot genera sume substanţiale”.

Amenzi

În consecință, pe 7 iunie a.c., Consiliul Concurenței a luat decizia istorică de a amenda 10 dintre cele mai mari zece bănci din țară cu o sumă-record de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 714 de miioane de euro). Amenzile au fost adoptate în unanimitate de către plenul Consiliului Concurenței.

Amenzile aplicate fiecărei bănci 

„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR şi este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurenţă, nu a altor norme. Decizia de sancţionare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenţei. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale şi au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a precizat Bogdan Chiriţoiu.

Potrivit CC, pentru a nu perturba funcţionarea pieţei, băncile au la dispoziţie o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurenţiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenţei, oferind astfel băncilor certitudine juridică.

Reacția BNR

Băncile au anunțat că vor contesta raportul și amenzile în instanță. Surprinzătoare a fost, însă, reacția Băncii Naționale a României (BNR), conduse de guvernatorul Mugur Isărescu, care, deși a fost catalizatorul investigației Consiliului Concurenței, a solicitat clarificări urgente de la această instituție, după amendarea băncilor.

BNR a avertizat că interpretările eronate din spațiul public pot genera controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste și pot pune în pericol stabilitatea financiară și politicile de creditare.

„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare”, susține BNR.

Instituția condusă de Mugur Isărescu a arătat că speculațiile din spațiul public și din anumite inițiative legislative – care acuză băncile că ar fi crescut artificial ROBOR-ul de la 1,25% la 8,1% în decurs de doi ani, în perioada valului inflaționist global – sunt complet rupte de realitatea macroeconomică.

Creșterea spectaculoasă a dobânzilor din acei ani a fost provocată de o conjunctură internațională complexă, marcată de inflație globală, care a forțat toate băncile centrale să majoreze ratele de politică monetară pentru toate valutele mari și monedele din regiune.

BNR reamintește că indicele ROBOR variază în mod natural cu plus/minus un punct procentual în jurul ratei de politică monetară stabilite de Banca Centrală. „Președintele Consiliului Concurenței, dl. Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanțe) consideră că (eventuala) diferență luată în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un niveau presupus corect. Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public se vorbește de diferențe de procente”, a comunicat Banca Națională a României.

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a explicat că managementul BNR și membrii Consiliului de Administrație au colaborat activ cu inspectorii de concurență pe parcursul anchetei pentru a clarifica aspectele ce țin de funcționarea pieței. BNR ține să precizeze două lucruri esențiale privind cadrul legal. Investigația nu pune sub semnul întrebării rolul BNR de administrator al sistemului de tranzacționare, iar decizia Consiliului Concurenței nu a vizat și nu a contestat regulamentele, normele sau politicile sectoriale emise de Banca Națională.

În final, BNR avertizează că menținerea unor neclarități în discursul public riscă să se transforme în acuzații nefondate, care ar putea penaliza direct consumatorii (persoane fizice și juridice) prin destabilizarea fluxurilor de creditare din economie.

Poziția părtinitoare a BNR este ciudată, având în vedere că investigația Consiliului Concurenței din 2022 a fost deschisă după consultarea guvernatorului Mugur Isărescu. Mai mult, aceleași surse au precizat că, la perchezițiile informatice făcute de Consiliul Concurenței, au fost găsite și dovezi ale implicării unor persoane din BNR în procesul de manipulare a ROBOR. 

Precedentul din 2008

Nu este prima dată când BNR are o poziție ciudată față de astfel de situații.

În 2008, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație în contextul modificărilor înregistrate pe piaţa monetară interbancară din România, în perioada octombrie-noiembrie 2008, sub forma creşterilor fără precedent a nivelului dobânzii indicatorului de piaţa monetară ROBOR.

Aspectele analizate au avut în vedere comportamentele băncilor contributoare în cadrul procedurii de
stabilire a indicilor monetari de referinţă ROBID/ROBOR, ce ar fi putut conduce la posibile înţelegeri anticoncurenţiale, interzise de Legea concurenţei şi de Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene.

Băncile investigate au fost Banca Comercială Română SA, BRD – Groupe Société Générale SA, CEC Bank SA, Unicredit Ţiriac Bank SA, Banca Transilvania SA, Raiffeisen Bank SA, ING BANK N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti, Banca De Export Import a României EXIMBANK S.A., RBS BANK (ROMANIA) SA, Bancpost SA.

Analiza conduitei societăţilor bancare s-a desfăşurat în considerarea competenţei legale a Consiliului
Concurenţei, prevăzută de dispoziţiile art. 2 şi art. 3 din Legea concurenţei, de a cerceta posibilele
fapte anticoncurenţiale săvârşite de întreprinderile active pe teritoriul României.

În baza probelor administrate, prin raportare la standardul probatoriu naţional şi comportamentul băncilor participante la stabilirea indicilor de piață de monetară, ROBID și ROBOR, în perioada octombrie – noiembrie 2008, au fost constatate disfuncționalități de piață monetară interbancară,

În urmă acestui atac, dealerii băncilor participante au fost demiși sau și-au prezentat demisiile la presiunea BNR.

BNR a scos circa un miliard de euro din piață în toamna lui 2008, că să ajute leul în față unui atac venit din străînătate. Era pentru prima oară în istoria Băncii Naționale când Guvernatorul a vorbit public despre un asemenea eveniment.

„Încercarea de a destabiliza moneda noastră națională a eșuat”, a spus Isărescu, într-o ieșire publică dedicată acestui eveniment. Isărescu nu a nominalizat atunci băncile participante, mărginindu-se să declare că acestea au intrat pe piață și au cumpărat agresiv valută. Leul riscă să ajungă la 5 lei in față euro. „Cei care au anticipat greșit și-au primit porția”, a spus Isărescu. Întrebat dacă vor mai urmă astfel de atacuri, guvernatorul BNR a răspuns: „Dacă nu s-au fript suficient… bineînțeles”.

După acele evenimente Bogdan Mihoc, șeful trezoreriei UniCredit Țiriac, a plecat din bancă, iar Lucian Isar și-a pierdut poziția de vicepreședinte al Bancpost, responsabil printre altele cu trezoreria. Chiar dacă aparent din alte motive, economistul șef al ING, Florin Citu a părăsit și el instituția, procesul lui cu ING fiind notoriu.

Dan Pascariu, președintele CA al UniCredit Țiriac Bank, a apreciat că BNR ar fi trebuit să spună dacă băncile românești au fost vinovate de situația din octombrie 2008, pentru că în urmă acuzațiilor de atunci au fost bănci comerciale care au fost afectate.

„Au fost atunci niște declarații foarte grave (din partea BNR – n.r.) la adresa unor bănci comerciale. Au fost afectate bănci despre care s-au făcut acuzații și de unde s-au retras ulterior resurse, dar au fost afectate și destinele unor oameni. Ne aducem aminte de trezorieri care au fost obligați să părăsească băncile. Mă așteptăm că BNR să lămurească dacă au fost bănci românești vinovate de un atac speculativ.”

Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului, a arătat că BNR a cheltuit în octombrie 2008 circa un miliard de euro pentru a tempera creșterea cursului. Doar trei luni mai târziu, în ianuarie 2009, euro atingea însă vârfuri istorice, la 4,3 lei.

Astfel, prin ORDINUL nr. 260 din 23.05.2013, Consiliul Concurenței a închis investigaţia din oficiu.

„În baza probelor administrate, prin raportare la standardul probatoriu naţional şi european, necesar a
fundamenta constatarea şi sancţionarea unor fapte anticoncurenţiale, Consiliul Concurenţei consideră
că investigaţia nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea Legii concurenţei,
care să justifice impunere de măsuri sau sancţiuni.

În ceea ce priveşte analiza efectuată din perspectiva posibilei încălcări a dispoziţiilor art. 101 din
Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, pe baza informaţiilor de care dispune, Consiliul
Concurenţei consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile de interdicţie şi, prin urmare, că nu există
motive pentru a interveni”, a precizat CC.

Poziția BNR

„Independent news” l-a întrebat pe Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, dacă are cunoștință despre implicarea unor persoane din interiorul instituției în manipularea ROBOR.

Publicăm integral răspunsul primit: „Nu știu ce înțelegeți prin implicare. Evident că reprezentanții BNR sunt prezenți în piața Robor de vreme ce piața este administrată și gestionată de BNR. Dar, și mai evident este că reprezentanții BNR nu cotează ROBOR-ul. Cum controlul Consiliului nu are cum să vizeze activitatea BNR – de altfel comunicatul CC și spune asta- sper, pentru coerenta analizei CC, să nu existe vreo asemenea insinuare complet nepotrivită.”

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, ne-a transmis, printr-un intermediar, că nu poate răspunde la solicitarea „Independent news” de a ne formula un punct de vedere din cauza agendei încărcate.