Obiectivul principal al Moscovei este de a schimba guvernul pro-occidental de la Chișinău, capitala Moldovei, prin intermediul viitoarelor alegeri prezidențiale din toamnă, scrie „The Insider”.
Se așteaptă ca oligarhul și politicianul moldovean Ilan Shor, stabilit la Moscova, care a fost condamnat în absență în Moldova pentru fraudă și grefă, după ce aproape un miliard de dolari a dispărut din sistemul bancar al țării, să joace un rol- cheie.
Partidul său a fost interzis, dar Curtea Constituțională din Moldova a decis că membrii săi pot participa în continuare la alegeri.
Shor și echipa sa au devenit astfel partenerii privilegiați ai Rusiei în Moldova. Un politician apropiat de Ilan Shor, șeful Găgăuziei, Evghenia Guțul, a participat chiar la o întâlnire tete-a-tete cu Vladimir Putin în timpul unei vizite în Rusia în martie.
Sarcina lui Shor este de a scădea ratingul președintelui în exercițiu Maia Sandu – nu în ultimul rând, bazându-se pe electoratul tradițional pro-rus al Găgăuziei.
„Sarcina mea politică este de a învinge actualul regim antipopular”, spune el. În opinia lui Shor, „regimul antipopular” se referă la actualul președinte pro-european al Republicii Moldova, Maia Sandu, și la guvernul numit de partidul de guvernământ – și el pro-european – Acțiune și Solidaritate.
Ilan Shor spune că se așteaptă să îi învingă în acest an, deoarece în toamnă, în Moldova, vor avea loc alegeri prezidențiale. Sandu și-a anunțat deja intenția de a fi realeasă pentru un al doilea mandat. Un referendum constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană – realizat la inițiativa lui Sandu – urmează să aibă loc în aceeași zi cu alegerile.
Scopul final al lui Shor este să răstoarne alegerile, făcând-o pe Maia Sandu să piardă. Acest lucru coincide cu dorințele Moscovei, în condițiile în care relațiile Kremlinului cu Chișinăul s-au deteriorat de la începutul războiului din Ucraina. Shor este unul dintre instrumentele pentru atingerea acestui obiectiv.
O biografie ca un roman polițist
Biografia lui Ilan Shor, în vârstă de 37 de ani, se citește ca un roman polițist, plin de răsturnări de situație și înșelăciuni neașteptate. După ce a moștenit în 2005 afacerile tatălui său, Miron Shor (magazine de îmbrăcăminte, parfumuri și cosmetice, magazine duty-free și proprietăți imobiliare), Ilan a dobândit rapid relații în politica moldovenească – și în elita rusă.
Presa a relatat despre legăturile tânărului antreprenor cu Vladimir Kozhin, șeful Direcției de control a Administrației Prezidențiale ruse, Leonid Tyagachyov, șeful Comitetului Olimpic Rus, și Andrei Belyaninov, șeful Serviciului Federal Vamal al Rusiei.
Deși niciunul dintre cei trei nu mai ocupă în prezent poziții de putere, Shor a socializat totuși cu ei în perioada lor de glorie. Legăturile lui Shor au fost vizibile la nunta sa de la Chișinău din 2011 – politicieni ruși și moldoveni și vedete din showbiz au venit cu toții pentru a-l felicita pentru căsătoria cu cântăreața Jasmin, de naționalitate rusă.
Grație conexiunilor sale în cercurile guvernamentale, inclusiv cu Vlad Filat, pe atunci prim-ministru al țării, până în 2014, Shor a obținut controlul asupra a trei bănci moldovenești – Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.
Niciuna dintre ele nu mai există astăzi. Băncile au fost lichidate după ce din ele a fost retras un miliard de dolari în toamna anului 2014. Cu toate acestea, nu Shor era cel care se afla în spatele schemei ilegale, ci fostul lider din umbră al Moldovei, oligarhul Vladimir Plahotniuc.
După ce l-a ajutat pe Plahotniuc să transfere fondurile, Shor a devenit pur și simplu o diversiune convenabilă, atrăgând atenția publicului și a procurorilor de la oligarh, devenind suspectul central în ancheta privind frauda. Și totuși, Shor nu a ajuns la închisoare.
Plahotniuc, care la acea vreme controla întregul sistem de aplicare a legii din Moldova, inclusiv procuratura și instanțele de judecată, și-a răsplătit complicele. Datorită oligarhului, Shor a evitat să fie plasat după gratii – chiar și temporar – în timpul anchetei. În 2017, când o instanță din Chișinău l-a condamnat la 7 ani și jumătate de închisoare pentru fraudă financiară, lui Ilan Shor i s-a permis totuși să rămână în libertate până când cazul a fost examinat de instanțe de rang superior.
In iunie 2015, Shor a fost ales primar al orașului Orhei, un orășel aflat la aproximativ 60 de kilometri de Chișinău. Ancheta de fraudă nu l-a împiedicat cu nimic să preia această funcție. În calitate de primar, Shor a transformat orașul: a reparat trotuare și drumuri, a reconstruit piețe și străzi și a construit un parc de distracții cu atracții gratuite pentru copii.
Implicarea politicianului în furt s-a întors cumva în avantajul său – „toată lumea fură, dar cel puțin el face ceva pentru oameni”, au spus localnicii. Popularitatea lui Shor a crescut, iar experimentul a continuat. În 2016, el a creat un partid și l-a numit după el însuși – „Shor” -, iar cuvântul-cheie în programul partidului a fost „gratuit”: educație gratuită, asistență medicală gratuită, beneficii sporite pentru cei vulnerabili din punct de vedere social și așa mai departe.
Implicarea lui Shor în furtul miliardului s-a întors cumva în avantajul său.
Din februarie 2019, partidul lui Ilan Shor a ajuns în parlament, obținând șapte locuri din 101. Shor însuși a devenit deputat. Până atunci, Plahotniuc, care deja conducea întreaga țară fără să dețină o funcție politică, începea să aibă probleme. Opoziția, inclusiv actuala președintă Maia Sandu, a început să se mobilizeze împotriva oligarhului și să protesteze împotriva controlului cleptocratic al acestuia asupra puterii. Shor și susținătorii săi, la rândul lor, au ripostat împotriva celor care îl criticau pe Plahotniuc.
În iunie 2019, regimul lui Plahotniuc s-a prăbușit. Acesta a fost desființat printr-un efort comun al Rusiei, al SUA și al UE – cooperarea era încă posibilă la acea vreme. Aceștia au reușit unificarea partidelor de opoziție din Republica Moldova într-o coaliție parlamentară formată dintr-o gamă diversă de forțe care includea Partidul Socialiștilor pro-rus condus de Igor Dodon și Partidul pro-european Acțiune și Solidaritate creat de Sandu. A fost numit un nou guvern condus de Sandu.
Plahotniuc a fugit din Moldova după o scurtă conversație cu ambasadorul SUA. Ilan Shor, care servise cu atâta loialitate interesele lui Plahotniuc, a dispărut și el. Cetățean atât al Republicii Moldova, cât și al Israelului, el s-a stabilit la Tel Aviv.
Un politician de departe
După ce a fugit, Shor a continuat să se implice în politica moldovenească de la distanță.
Când Maia Sandu a devenit președinte în 2020, iar partidul său, Acțiunea și Solidaritatea, a câștigat alegerile parlamentare anticipate un an mai târziu, Shor a început asaltul împotriva lui Sandu și a echipei sale.
Partidul lui Shor a organizat proteste, iar Shor s-a adresat susținătorilor săi de pe ecranele televizoarelor instalate în centrul Chișinăului. În aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat în contumacie la 15 ani de închisoare pentru fraudă financiară. Nici acest lucru nu l-a oprit pe Shor. În acea primăvară, el a mai făcut o rundă de magie electorală: în timpul campaniei electorale pentru șefia Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia (pop. 134.535 de locuitori) din sudul Republicii Moldova, el și-a desemnat propriul candidat – Evghenia Guțul.
Biografia în limba rusă a lui Guțul de pe Wikipedia constă acum în unsprezece propoziții. Cu un an în urmă, ea nu avea nicio biografie. Shor a creat un nou lider regional în câteva luni practic din nimic. Guțul și Shor au fost acuzați de corupție electorală și de cumpărare de voturi. Acuzațiile au fost făcute la nivel guvernamental – inclusiv de către prim-ministru. Dar, un an mai târziu, încă nu există niciun proces în justiție legat de schema electorală, iar Evghenia Guțul continuă să lucreze în calitate de șef al Găgăuziei. Fiind o foarte slabă vorbitoare în public, ea acordă rareori interviuri și pare să aibă puține cunoștințe de politică și economie.
Cu toate acestea, pe 6 martie 2024, la Soci, Vladimir Putin a vorbit cu Guțul – și chiar s-a fotografiat cu ea – în cadrul unei întâlniri care a ajuns la televiziunile naționale de știri din Rusia.
Populația din Găgăuză este aproape în totalitate pro-rusă – localnicii vorbesc în mare parte limba rusă și nu votează niciodată pentru politicieni pro-occidentali. Găgăuzii sunt extrem de opuși Chișinăului și sunt în mare parte împotriva ideii de aderare a Republicii Moldova la UE. Există oameni din Găgăuzia care spun deschis că l-ar întâmpina pe Vladimir Putin cu flori dacă acesta ar veni să îi „elibereze”.
Există oameni în Găgăuzia care spun deschis că îl vor întâmpina pe Vladimir Putin aici cu flori.
La începutul anilor 1990, Găgăuzia și-a proclamat propriul stat separatist, Republica Găgăuză, independent de Republica Moldova – o mișcare similară cu cea a Transnistriei nerecunoscute (care este „oficial” cunoscută sub numele de Republica Moldovenească Pridnestroveană, sau PMR).
Cu toate acestea, spre deosebire de „PMR”, Găgăuzia a reușit să evite vărsarea de sânge, deoarece, în urmă cu 30 de ani, „unitatea teritorială autonomă” a făcut pace cu Chișinăul, acceptând să rămână o parte a Moldovei propriu-zise.
Înainte ca Evghenia Guțul să fie aleasă în fruntea regiunii, relațiile dintre Chișinău și Comrat (capitala Găgăuziei) nu erau bune, dar nu existau conflicte deschise. Acum, când puterea în regiune a căzut, în esență, în mâinile lui Ilan Shor, conflictele – adesea zgomotoase – sunt la ordinea zilei. Președinta Maia Sandu a refuzat să semneze un decret de includere a lui Guțul în guvernul Republicii Moldova. Guțul a răspuns spunând că o va da pe Sandu în judecată.
În 2015, autoritățile ruse i-au interzis lui Shor să intre în țară pentru o perioadă de cinci ani, susținând că este o „amenințare la adresa securității naționale”. Dar astăzi, totul pare să se fi schimbat – Shor s-a mutat recent din Israel la Moscova și acum este în grațiile Kremlinului. El amenință stabilitatea guvernului moldovean din Rusia. Și nu fără succes.
Anul trecut, partidul Shor a fost scos în afara legii în Moldova. In locul său au apărut imediat două noi partide – „Renașterea” și „Șansa” – legate, de asemenea, de Șor. Ambele sunt în favoarea restabilirii unor relații pozitive cu Rusia. Shor însuși spune că Moldova ar trebui să se îndrepte în direcția opusă față de UE – în Uniunea Economică Eurasiatică, dominată de Moscova. Aceasta în ciuda faptului că Moldova a devenit candidat la UE în 2022 și că Bruxelles-ul a început negocierile directe cu Chișinăul privind aderarea Moldovei la uniune în 2023.
La Moscova, Ilan Shor este primit de politicieni de rang înalt, precum Konstantin Kosachev, vicepreședintele Consiliului Federației, camera legislativă superioară a Rusiei, și șeful Comisiei pentru afaceri CSI din Duma de Stat, Leonid Kalașnikov. Aceste vizite sunt oficiale și publice. În mod nepublic, spun sursele „The Insider”, omul de afaceri moldovean fugar menține contacte cu purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, și cu miliardarul Roman Abramovici.
Retorica lui Shor încă funcționează. Partidul Șansa, pe care îl susține și îl finanțează, se află acum pe locul trei în sondajele de opinie din Moldova, în urma doar a Partidului Acțiune și Solidaritate și a Blocului pro-rus al Comuniștilor și Socialiștilor.
Discreditarea guvernului moldovean și a Maiei Sandu personal este unul dintre principalele obiective ale lui Shor. Primăvara aceasta, la Chișinău și în alte orașe moldovenești, sunt așteptate proteste de stradă și acțiuni antiguvernamentale. Shor îi plătește întotdeauna pe cei care iau parte la acestea – și îi plătește la timp – astfel încât cetățenii vor ieși cu siguranță în stradă, creând imaginea dorită de nemulțumire publică față de guvernul în exercițiu.
Forțele pro-europene
Rusia și Occidentul își dispută Moldova de zeci de ani, dar reprezentanții locali ai fiecărei părți au fost atât de corupți din punct de vedere istoric încât societatea a fost dezamăgită profund.
Țara este acum condusă de politicieni pro-occidentali. În 2020, Maia Sandu a făcut o mișcare neconvențională pentru politica moldovenească: a refuzat să joace pe opoziția dintre forțele pro-occidentale și cele pro-ruse, subliniind în schimb că se va concentra pe rezolvarea unor probleme precum corupția și sărăcia, precum și pe reformarea și consolidarea instituțiilor statului.
Sloganul partidului său – „E vremea oamenilor buni” – a reflectat această poziție. A dat roade, deoarece Sandu a devenit președinte. În 2021, partidul ei a repetat succesul, câștigând alegerile parlamentare promițând oamenilor dreptate, lupta împotriva sărăciei și a corupției și reforme.
Ambele victorii electorale au venit pe fondul pandemiei COVID-19. Apoi au venit alte crize. Mai întâi, criza energetică, apoi războiul dintre Rusia și Ucraina, care a dus la afluxul a milioane de refugiați și la ruperea lanțurilor de aprovizionare. A devenit dificil și costisitor, și uneori imposibil, pentru fermierii moldoveni să își expedieze produsele către piețele lor tradiționale din Rusia și Belarus. Toate acestea au dus la o nemulțumire față de autorități.
Aceasta a fost urmată de eșecuri și scandaluri în încercările de reformare a sistemului judiciar. Lupta împotriva corupției a fost, de asemenea, un eșec, cazurile penale de profil înalt fie nu au ajuns niciodată în instanțe, fie, în cel mai bun caz, au lâncezit în ele.
UE îi sprijină pe deplin pe Sandu și echipa sa. Multe ONG-uri și instituții media primesc finanțare și subvenții de la UE. În 2022-2023, Bruxelles-ul a ajutat țara cu bani pentru a atenua efectele unei crize energetice asupra populației. Fondul european pentru pace, înființat în 2021, ajută Moldova, precum și Georgia și Ucraina, în probleme de securitate (bugetul fondului pentru 2021-2027 este de 5 miliarde de euro).
Maia Sandu este primită cu entuziasm de liderii europeni – la începutul lunii martie, ea a zburat la Paris pentru a se întâlni cu președintele francez Emmanuel Macron, semnând un pact de cooperare în domeniul apărării între Republica Moldova și Franța.
Parisul a promis „sprijinul său de neclintit” pentru „independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional” și a declarat că „sprijină pe deplin” reformele menite să pregătească statul moldovean pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, tendințele politice interne au început acum să se întoarcă împotriva președintelui în exercițiu.
Un sondaj de opinie comandat de Institutul Republican Internațional și obținut de The Insider arată că rata de dezaprobare a Maiei Sandu, care nu a fost niciodată condamnată sau măcar suspectată de corupție, este mai mare decât cea a lui Ilan Shor, acuzat de furturi de miliarde de dolari și condamnat în contumacie: 57% pentru Sandu față de 49% pentru Shor.
Acesta este un semnal îngrijorător. Indică faptul că situația pentru actualele autorități moldovenești este complicată și că rezultatul bătăliei pentru fotoliul prezidențial din toamnă nu este deloc predeterminat.
Colaj foto: „The Insider”