Industria globală a microcipurilor se află în centrul tensiunilor geopolitice dintre Statele Unite și China, având rol esențial în acest conflict dominația Taiwanului în producția de semiconductori. În încercările sale de a dezvolta o industrie proprie în domeniul semiconductorilor, China întâmpină provocări asemănătoare cu cele cu care s-a confruntat Uniunea Sovietică în timpul primului Război Rece, inclusiv dificultăți în păstrarea talentului și constrângeri în politici economice.
În aprilie 2024, președintele chinez Xi Jinping a discutat telefonic cu Joe Biden, condamnând planul președintelui american de a interzice exportul de microcipuri avansate și tehnologii asociate către Republica Populară China, scrie Big Think.
Această interdicție a fost percepută de Xi ca o mișcare geopolitică menită să „suprime comerțul și dezvoltarea tehnologică a Chinei”, ceea ce, dacă s-ar realiza, ar escalada și mai mult conflictul în curs între Beijing și Washington. Xi a promis că Beijingul nu va „sta cu brațele încrucișate”.
Toate drumurile duc în Taiwan
O mare parte din conflictul actual se concentrează asupra Taiwanului, care, grație unor investiții majore și politicii industriale strategice, a devenit cel mai important jucător din industria globală a microcipurilor.
Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC), gigantul producător, produce în prezent un impresionant procent de 92% din cele mai avansate semiconductoare din lume, iar fără aceste tehnologii, funcționarea telefoanelor, calculatoarelor, televizoarelor, mașinilor și sistemelor medicale ar fi imposibilă.
Deși China a investit în dezvoltarea propriei industrii tehnologice și a atras talente din Taiwan prin salarii mari și beneficii fiscale, industria microcipurilor din China nu se compară cu cea din sud.
Unii specialiști avertizează că, pe măsură ce Taiwanul își consolidează relația cu SUA, riscurile ca Beijingul să încerce reunificarea insulei prin forță cresc.
Plecând de la lecțiile învățate în perioada Războiului Rece, bătălia pentru dezvoltarea microcipurilor avansate dintre SUA și URSS a avut consecințe pe termen lung. Uniunea Sovietică nu a reușit să țină pasul cu progresele rapide ale Silicon Valley, în parte din cauza politici economice restrictive și a absenței unui mediu favorabil inovării.
„Rusia a întâmpinat dificultăți în replicarea tehnologiei semiconductoarelor din SUA, din cauza ratei astronomice de inovație a microcipurilor”. Ethan Chiu, student la Yale University
Diferențe între SUA și Rusia
În plus, Chris Miller, istoric și autor al cărții „Chip War: The Fight for the World’s Most Critical Technology”, subliniază: „Statele Unite au avut o piață de desfacere mare, aspect esențial pentru economia semiconductorilor, ce permitea investiții mari în cercetare și dezvoltare.”
În contrast, Uniunea Sovietică depindea de sectorul militar, ceea ce le limita capacitatea de a inova.
Urmând exemplul sovietic, China s-a străduit să recupereze decalajul tehnologic. Chiar dacă Beijingul a avut unele succese, recenta întărire a controlului statului asupra economiei ar putea împiedica din nou dezvoltarea sectorului tehnologic.
Studiile sugerează că se confruntă cu probleme precum corupția, suprareglementarea și gestionarea ineficientă a resurselor, rezultând într-un „brain drain” din China și falimentul unor mari producători de cipuri, cum ar fi Tsinghua Unigroup, care a intrat în faliment în 2022.
SUA schimbă strategia
Privind spre viitor, provocările sunt mari atât pentru China, cât și pentru Statele Unite. Americanii își reconfigurează producția de microcipuri, dar acest proces întâmpină dificultăți, având în vedere competiția cu fabricile subsidiate din Asia.
Pe de altă parte, dependența de tehnologia străină ar putea afecta industriile americane, cum ar fi automobilele și tehnologia de consum. De exemplu, Christopher Miller adaugă: „SUA au acces la piețe globale care depășesc granițele lor, iar dependența de tehnologia străină le face vulnerabile.”
În concluzie, războiul dintre superputeri pentru supremația în domeniul semiconductorilor nu este doar o luptă tehnologică, ci are implicații majore pe plan economic și politic. Lecțiile trecutului ar trebui să ghideze ambele părți pentru a înțelege avantajele și dezavantajele diverselor strategii în fabricarea microcipurilor.
Reshoring-ul producției de microcipuri în SUA, de exemplu, este un pas necesar, dar provocator, care necesită o colaborare strânsă cu partenerii internaționali, în special cu cei din Taiwan. În contextul în care SUA trebuie să își diversifice sursele de aprovizionare și să investească în infrastructura națională, este clar că provocările din industria microcipurilor cer o abordare strategică și inovatoare.
