Partidul Popular European (PPE) dă noi semnale de apropiere de familiile politice europene de pe dreapta eșichierului politic, în detrimentul partenerilor de coaliție tradiționali, precum Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D), liberalii de la Renew Europe, sau Alianța Verzilor și a Europei Libere (G/EFA). Este vorba acum despre adoptarea unui proiect de lege care reduce birocrația pentru firmele din UE, în speță legislația privind protecția mediului.
Noi tensiuni în rândul actualei coaliții din Parlamentul European. După alegerile europarlamentare de anul trecut, principala familie politică europeană, Partidul Popular European (188 de mandate), a început să se arate tot mai deschisă pentru colaborări punctuale cu alte familii europene mai radicale de pe dreapta eșichierului politic, în special Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR – 79 de mandate).
Acest aspect a produs nemulțumire în rândul aliaților tradiționali ai popularilor europeni, S&D (136 de mandate), Renew Europe (75 de mandate), alături de care formează actuala coaliție majoritară în Parlamentul European, dar și familia G/EFA (53), care susține alianța respectivă.
Una din principalele teme în dispută este agenda verde a Uniunii Europene, nu doar „Green Deal”, dar și alte pachete legislative din domeniu.
Concret, PPE își dorește o relaxare a prevederilor legate de mediu, precum angajamentele legate de nivelul de emisii de dioxid de carbon. Dincolo de dorința de a specula nemulțumirea tot mai mare față de reglementările privind mediul, în special în rândul electoratului de dreapta din Europa, se consideră că strategia aceasta ar putea fi benefică pentru industrii și diverși producători, în dorința ca firmele europene să devină mai competitive și astfel să ajute la creșterea economiilor diverselor statelor europene, care au stagnat în ultimii ani.
De cealaltă parte, situate la stânga eșichierului politic, deci cu un electorat mai predispus la a susține agenda verde, socialiștii de la S&D sau formațiunile din Renew Europe sunt reticente la a elimina sau a reduce protecția legală pentru mediul înconjurător. Cu atât mai mult în cazul Verzilor.
Un nou episod tensionat
Zilele aceasta se consumă un nou episod tensionat între PPE și restul coaliției europene. Tema este din nou mediul. Acum două săptămâni, s-a încercat o modificare a anumitor prevederi pentru firmele din UE, inclusiv cele legate de relaxarea protecției mediului înconjurător.
Inițiativa nu a trecut însă de Parlamentul European. Inclusiv cu sprijinul familiilor de dreapta radicală, care vor să încurajeze tensiunile în interiorul coaliției), s-a decis ca votul din plen să fie secret. Astfel, deși șefii PPE, S&D și Renew ajunseseră la un acord în prealabil legat de noul text, europarlamentarii au putut vota împotriva modificărilor, fără a fi expuși repercusiunilor ulterioare.
Popularii Europeni au avut două opțiuni în urma acestui eșec. Prima era de a ceda în fața Socialiștilor și de la Renew. A doua variantă, pe care popularii europeni înclină să o aleagă, este de a depune un nou proiect de modificare a legislației pentru firme, alături de familiile politice de dreapta radicală, cu scopul de a modifica și chiar a elimina din protecțiile pentru mediu.
La întâlnirea de marți a PPE, liderul Manfred Weber le-a spus colegilor săi se va merge mai departe pe această variantă, alături de celelalte partide europene de dreapta, nemulțumit fiind de rigiditatea Socialiștilor și celor de la Renew, conform „Politico”.
Jörgen Warborn, desemnat de PPE drept negociatorul-șef pe această temă, a declarat că „Popularii vor merge înainte doar cu amendamentele propuse de ei”. El a mai adăugat că „sunt modificări de bun-simț” și că se așteaptă că vor fi trecute, pentru ca apoi să se înceapă negocierile cu statele membre UE.
Conform „Politico”, PPE a depus ieri un nou proiect la Parlamentul European. Acesta conține modificări asemănătoare celor propuse și susținute conservatorii de la ECR, familia Patrioților Europeni (Pfe – 85 de mandate) și familia suveraniștilor (ESN – 27 de mandate), în cadrul primelor dezbateri asupra legii.
Nu este primul exemplu de colaborare între PPE și formațiunile de dreapta radicale. Acestea au colaborat inclusiv pe tema unor rectificări bugetare sau au susținut candidați în comun pentru diverse comisii parlamentare, precum cele menite să ancheteze activitatea anumitor ONG-uri.
Componența Parlamentului
Partidul Popular European (PPE) are în prezent cea mai numeroasă delegație din cadrul Parlamentului European, formată din reprezentanții principalelor formațiuni de centru- dreapta din UE, precum Uniunea Creștin- Democrată din Germania, Coaliția Civică a lui Donald Tusk din Polonia, Partidul Popular din Spania, Noua Democrație din Grecia, Forza Italia (fostul partid al lui Silvio Berlusconi), sau Republicanii din Franța. Din România, PNL și UDMR fac parte din același grup.
Familia politică a Popularilor Europeni este considerată a fi una dintre familiile politice tradiționale ale Parlamentului European, de orientare centristă, alături de actualii parteneri de coaliție, socialiștii de la S&D și Renew Europe.
S&D este principala grupare politică europeană a partidelor de centru-stânga din UE. Din această familie fac parte Social-Democrații din Germania, Partidul Democrat din Italia, Socialiștii lui Pedro Sanchez din Spania, Social-Democrații din Suedia, sau Partidul Socialist din Franța. Din România, PSD este formațiunea care aparține socialiștilor europeni.
Renew Europe a fost denumirea adoptată de ALDE odată cu cooptarea fostului „La Republique en Marche”, actualmente Renaissance, partidul președintelui francez, Emmanuel Macron. Din Renew mai fac parte PVV și D66 din Țările de Jos, Fianna Fail din Irlanda, FDP din Germania sau Mișcarea „Continuăm Schimbarea” din Bulgaria. Din România, USR este parte a acestei familii europene.
Și familia verzilor, Greens/EFA, este un aliat al actualei coaliții. Din această entitate nu fac parte doar formațiuni verzi, ci și anumite partide regionaliste, precum cele din Catalonia, sau Țara Bascilor. Din România, europarlamentarul Nicu Ștefănuță este membru al grupului.
Familia ECR a fost fondată oficial în 2009, Partidul Conservator din Regatul Unit fiind principalul artizan al mișcării, după ce David Cameron a fost ales ca lider al formațiunii în 2005, el propunând ca partidul său să iasă din familia popularilor europeni și să creeze un nou grup.
Poziționați ceva mai la dreapta pe eșichierul politic decât PPE, conservatorii de la ECR se află însă mai aproape de centru decât PfE și ESN. Din cadrul acestei familii fac parte și partide considerate „mainstream”, precum ODS-ul lui Petr Fiala din Cehia, principalul opozant al formațiunii euroscepticului Andrej Babiš.
ECR a avut de suferit de pe urma ieșirii Regatului Unit din UE, conservatorii britanici nemaiputând astfel să facă parte din delegația parlamentară. Rămân însă mai multe partide importante în această familie, precum Fratelli d’Italia, a prim-ministrei Giorgia Meloni, sau PIS din Polonia. Din România, AUR, ACT și PNCR sunt formațiunile membre.
Alianța PfE a fost fondată în vara lui 2024, după ce fosta familie politică europeană ID (Identitate și Democrație) a aderat la proiectul premierului maghiar Viktor Orban, Andrej Babiš (formațiunea sa, ANO, a câștigat ultimele alegeri în Cehia) și Herbert Kickl (de la Partidul Libertății din Austria).
Etichetați deseori drept extrema dreaptă, din PfE fac parte partide precum Fidesz din Ungaria, Rassemblement National din Franța, PVV-ul lui Geert Wilders din Olanda, Lega lui Matteo Salvini din Italia sau VOX din Spania.
Nu în ultimul rând, familia suveraniștilor europeni, ESN, se aseamănă ca ideologie mult cu PfE. Alianța ESN a fost fondată tot în vara lui 2024, numai că în jurul partidului Alternativ fur Deutschland, formațiunea fiind refuzată de PfE după o declarație controversată a capului de listă a acesteia despre SS. Din ESN mai fac parte și MHM din Ungaria, SPD-ul lui Tomio Okamura din Cehia, sau formațiunea franceză „Reconquête”, a lui Eric Zemmour.
La această listă se mai adaugă și „Stânga Europeană”, alianța formațiunilor de extremă-stânga din Parlamentul European. Din această familie fac parte partidele „La France Insoumise”, a lui Jean-Luc Mélenchon, Sinn Fein din Irlanda, Mișcarea Cinci Stele din Italia, sau Die Linke din Germania. Mai există și 30 de europarlamentari neafliliați la niciuna dintre aceste familii politice.
