În urmă cu câteva zile, americanii au amenințat că sunt gata să se retragă din negocierile de pace cu Rusia și Ucraina dacă ajung la concluzia că nu se poate ajunge la un acord în perioada următoare. Se pare că abordarea a dat roade, iar negocierile progresează. Rușii ar urma să accepte actuala linie a frontului, în schimbul recunoașterii de iure a Crimeii drept teritoriu rusesc. Ucraineni sunt și ei gata să discute cu Kremlinul, dar mai întâi își doresc o încetare totală a focului.
La peste trei ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei și 11 de ani de la anexarea Peninsulei Crimeea și „fărâmițarea” Donbass-ului, conflictul ruso-ucrainean ar putea intra într-o nouă etapă. Este vorba despre o formă de armistițiu, care ar însemna o „înghețare” a conflictului.
Donald Trump a marșat în campania electorală pe ideea că el va putea rezolva sângerosul război din Europa. Conducerea de la Kiev și-ar fi dorit să obțină condiții mai favorabile și inițial s-a opus eforturilor noii administrații. După ce au rămas fără ajutorul militar american și schimburile de informații au fost sistate, Zelenski și-a schimbat poziția și a acceptat în cele din urmă planul Washingtonului.
Ulterior, a venit rândul Kremlinului să fie de acord cu ideile americanilor. Aici, a apărut problema, întrucât rușii au tergiversat pe cât au putut tot procesul de pace prin cerințele lor maximale cu privire la teritoriile pe care să le stăpânească, influență asupra regiunii etc.
Decât să îl supere pe Trump și să riște o reacție furioasă din partea sa, care ar fi putut să însemne sancțiuni financiare suplimentare, sau înarmarea Ucrainei cu și mai multă tehnică militară, aceștia se pare că se apropie de poziția americană.
Chiar dacă, probabil, nu vor obține tot ce și-au dorit, anume controlul asupra teritoriilor pe care le-au anexat prin lege, dar care sunt stăpânite de guvernul de la Kiev, rușii vor fi bucuroși cu anumite aspecte ale viitorului deal. Există unele surse publice care pretind că Moscova și-ar fi dorit controlul asupra sudului și estului Ucrainei în totalitate, inclusiv până la Gurile Dunării.
Prevederile posibile ale viitorului acordului
Momentan, nici una din părțile implicate nu a făcut public oficial planul de pace. Toate informațiile pe care le cunoaștem sunt cele scurse în presă. În eventualitatea din ce în ce mai realistă în care se ajunge la un deal, abia atunci vom începe să aflăm, cel puțin parțial, conținutul înțelegerii. Chiar și așa, există mai multe surse care prezintă aceleași variante.
În urma presiunii venite dinspre Washington, Rusia a acceptat să „înghețe” conflictul pe actuala linie de demarcație a frontului. Nu este clar însă dacă asta înseamnă că Ucraina va rămâne în control asupra teritoriului pe care încă le mai deține în regiunea Kursk, din Rusia. Este posibil ca Moscova să le ofere alte pământuri la schimb, spre exemplu unele din localitățile pe care le stăpânește în regiunea Harkov.
Tot legat de controlul teritorial, una dintre cele mai „spinoase” probleme este centrală energetică nucleară de la „Enerhodar”, în regiunea Zaporojia. Aceasta este cea mai mare facilitate de acest tip din Europa. Rusia a preluat control asupra ei în primele zile ale invaziei din 2022 și, în ciuda încercărilor ucrainenilor, aceștia nu au reușit să o redobândească. De mai mute ori, a existat riscul să se producă o catastrofă, din cauza proximității sale de linia frontului și a bombardamentelor.
Aflată pe malul estic al Fluviului Nipru, într-o zonă unde armata rusă s-a apărat cu succes, ea s-a situat în prim- planul” discuțiilor de pace. Trump chiar a sugerat, la un moment dat, că poate ar fi cel mai bine ca ucrainenii să cedeze Statelor Unite această centrală, pentru că americanii au cei mai buni oameni de știință care să o gestioneze.
Din ultimele informații apărute, se pare că se va crea o zonă neutră, aflată sub control internațional. Foarte probabil, americanii vor avea o formă de control asupra acesteia, cum își dorește Trump. Se dorește astfel inclusiv repornirea centralei, pentru ca ea să poată produce energie din nou cât mai curând.
Unul dintre subiectele sensibile este statusul teritoriilor ocupate în prezent de ruși. Ucraina nu vrea să recunoască de drept controlul Moscovei asupra lor. De cealaltă parte, rușii insistă ca măcar Crimeea să fie recunoscută la nivel internațional drept teritoriu rusesc. Americanii pare că sunt pregătiți să accepte această dorință, în contextul în care ar însemna ca rușii să accepte ca viitoarea graniță de facto să fie actuala linie de demarcație a frontului. Astfel, ei pun presiune pe Kiev să încuviințeze propunerea respectivă, lucru cu care Zelenski nu pare momentan a fi de acord.
Una din marile mize pentru ruși este relaxarea sancțiunilor care le-au fost impuse de Occident, atât după anexarea Crimeii, dar mai ales după invazia din 2022. Trump a dat semnale mixte cu privire la acest subiect. Dacă însă într-adevăr dorește să colaboreze cu rușii în Zona arctică, așa cum s-a speculat, pentru a exploata resursele naturale de acolo, atunci foarte probabil va fi de acord cu doleanța Moscovei.
Pentru Kremlin, unul dintre obiectivele principale, dacă nu chiar cel mai important, a fost blocarea aspiraților Ucrainei de a adera la NATO. Intrarea în Alianța Nord-Atlantică a Ucrainei nu părea nicidecum iminentă la momentul invaziei, în februarie 2022. Cu toate acestea, Rusia a folosit acest pretext pentru acțiunile sale.
Se pare că Putin ar fi obținut din partea Statelor Unite asigurări că Ucraina nu va putea fi cooptată în NATO, ceea ce ar fi însemnat ca alianța militară să fi avut sute de kilometri în plus de graniță directă cu Rusia.
După ce a devenit clar în 2023 că nu vor mai putea să elibereze în viitorul apropiat teritoriile ocupate de ruși, ucrainenii și-au îndreptat atenția tocmai spre acest țel, de a fi în NATO. De altfel, acesta a fost unul dintre principalele motive de nemulțumire ale lui Zelenski față de abordarea noii administrații.
Când a devenit clar că nu vor primiți în NATO, Kievul a încercat totuși să obțină alte forme de garanții de securitate din partea americanilor. Trump și oamenii săi au insistat pe ideea că, dacă ucrainenii vor semna memorandumul privind exploatarea de către americani a bogățiilor Ucrainei, aceasta va fi cea mai bună formă de protecție. Asta în ciuda faptului că documentul nu cuprinde nicio formă de garanție de securitate.
Spre fericirea rușilor, nici eforturile europenilor de ai încumeta pe americani să își asume un rol în acel sens nu au dat roade. Marea Britanie, Franța și alte țări implicate în efort au sperat măcar că se vor putea baza pe sprijinul aerian al SUA, care să fie coordonat din țările vecine Ucrainei, precum Polonia și România. Dar, vizitele la Casa Albă ale lui Emmanuel Macron și Keir Starmer nu au avut efectul scontat.
Așadar, în prezent, Ucraina va trebui să se mulțumească cu garanțiile oferite de „Coaliția celor dornici”, grupul de țări care s-au coagulat în jurul Franței și Marii Britanii pentru a oferi protecție Ucrainei după încetarea focului. Acestea sunt în principal state europene, dar e posibil ca și Canada să fie implicată în acel demers.
Ucrainenii vor o încetare a focului
Delegația Kievului merge astăzi la Londra pentru o întrevedere cu partenerii americani, britanici și europeni. Ministrul britanic de Externe, David Lammy, este cel care va găzdui discuțiile.
Se spera ca Marco Rubio, omologul american al lui Lammy, să participe și el. Acesta nu a putut veni și în locul lui a fost trimis Keith Kellogg, emisarul lui Trump pentru Rusia și Ucraina. Kellogg este văzut de mulți ca fiind cel mai apropiat de Ucraina din actuala administrație americană.
La această întâlnire, se așteaptă ca diplomații ucraineni să transmită faptul că sunt de acord să purceadă cu negocierile direct cu Moscova. Cu toate acestea, se pare că ei ar condiția acest proces de o încetare totală a focului pe întreaga linie a frontului.
Aceasta ar însemna că niciuna dintre cele două părți aflate în război nu ar mai putea cuceri teritorii în timpul discuțiilor pentru un armistițiu, care să fie apoi folosite pentru a extrage concesii mai favorabile.
