Disputele teritoriale dintre Thailanda și Cambodgia au izbucnit într-un conflict armat vara aceasta, totul fiind exacerbat și de relația interpersonală proastă dintre liderii celor două țări. După ce, inițial, părea că se ajunsese la o formă de pace, Trump lăudându-se că acesta este unul dintre cele opt conflicte pe care a reușit să le rezolve de când a redevenit președinte, luptele au reizbucnit în decembrie.
China și Statele Unite își intensifică eforturile diplomatice, fiecare separat însă, pentru a revitaliza un armistițiu între Thailanda și Cambodgia. Între timp, liderii din Asia de Sud – Est se pregătesc pentru o reuniune crucială ASEAN, menită să contribuie cu soluții la cele mai grave lupte dintre cei doi vecini din ultimele decenii.
Ostilitățile, care au reizbucnit săptămâna trecută, au făcut deja zeci de victime și au forțat peste 500.000 de oameni să-și părăsească locuințele, cauzând o adevărată criză de securitate regională.
Disputele teritoriale dintre cele două state nu sunt o noutate. Acestea își dispută deja de mai multe decenii diverse puncte strategice, fâșii de pământ sau coridoare strategice.
Unul dintre obiectivele râvnite este Templul lui Preah Vihear. Acest templu hindus din secolul al XI-lea este punctul central al conflictului. Deși o hotărâre a Curții Internaționale de Justiție (CIJ) din 1962 i-a dat câștig de cauză Cambodgiei, aceeași decizie nu a lămurit cui aparțin cei 4,6 kilometri pătrați de teren din jurul lăcașului de cult.
De asemenea, există o dispută care datează din epoca colonială, cauzată de felul în care granița a fost trasată atunci. Mai exact, ambele națiuni își dispută o frontieră terestră de 800 km pe baza unor hărți contradictorii din 1904–1907. Thailanda se bazează pe schițe care arată că granița urmează un bazin hidrografic natural, în timp ce Cambodgia folosește hărți coloniale franceze care plasează mai multe zone-cheie pe teritoriul său.
Templul Preah Vihear nu este singurul obiectiv spiritual pe care se bat Bangkokul și Phnom Penh-ul. Luptele s-au extins și la alte ruine de temple de-a lungul frontierei, precum Prasat Ta Muen Thom și Prasat Ta Krabey.
Totodată, cele două țări își dispută și zone maritime. Există tensiuni în Golful Thailandei asupra insulei Koh Kood, care se află deasupra unor rezerve semnificative de petrol și gaze neexploatate. Ambele națiuni revendică granițele maritime din jurul insulei. Evident, miza resurselor naturale joacă un rol important în această speță.
Rolul SUA de intermediar
Violențele de acum au încălcat armistițiul fragil mediat la sfârșitul lunii iulie de președintele american Donald Trump. Ca răspuns, Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a purtat discuții cu ministrul thailandez de Externe, Sihasak Phuangketkeow, reiterând îngrijorarea Washingtonului cu privire la escaladarea conflictului.
SUA a cerut Thailandei să ia „măsuri concrete” pentru o detensionare cu Cambodgia. Mai exact, Rubio a accentuat necesitatea imediată de a acționa, conform unui comunicat al purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott. Rubio l-a îndemnat, de asemenea, pe Sihasak să ia măsuri concrete pentru ca Thailanda să revină la implementarea Acordurilor de pace de la Kuala Lumpur.
Autoritățile thailandeze au confirmat ulterior convorbirea cu Washingtonul, menționând că împărtășesc poziția și planurile aliatului american, inclusiv să participe la viitoarea reuniune ASEAN.
Evoluțiile din ultimele zile
Separat, Thailanda a confirmat vineri că forțele cambodgiene au doborât o dronă de recunoaștere a Bangokului. Ministrul Apărării, generalul Natthaphon Narkphanit, a numit pierderea „regretabilă”, dar inevitabilă în timp de război, potrivit „Thai Enquirer”.
El a adăugat că este vorbadespre o dronă de supraveghere DP-20 (D-Eyes 04) și a recunoscut că vecinii cambodgieni posedă arme de apărare aeriană capabile să doboare această tehnologie.
Vineri, Cambodgia a acuzat Thailanda că a tras obuze de artilerie într-o zonă civilă din provincia Banteay Meanchey și că a lansat gaze toxice în zona satului Chok Chey din aceeași provincie. Cu toate acestea, armata thailandeză a negat în repetate rânduri că ar fi vizat civili sau infrastructura civilă, susținând că forțele sale vizează doar obiective militare.
Potrivit autorităților thailandeze, în timpul ciocnirilor în curs, 21 de soldați thailandezi și 16 civili au fost uciși, în timp ce Ministerul de Interne al Cambodgiei a declarat că 18 civili cambodgieni au fost uciși și alți 78 au fost răniți.
Mii de cambodgieni au organizat joi un miting pentru pace, cerând respectarea acordului de încetare a focului. Conflictele au continuat în ciuda faptului că președintele american Donald Trump a declarat săptămâna trecută că liderii țărilor au convenit să oprească luptele.
China s-a implicat și ea în mediere
China și-a intensificat, de asemenea, eforturile de mediere. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a vorbit separat cu oficiali din Thailanda și Cambodgia, declarând că ambele părți și-au exprimat dorința de a atenua tensiunile și de a obține un armistițiu.
Ministerul chinez de Externe a avertizat că intensitatea ciocnirilor actuale depășește cu mult incidentele anterioare și riscă să submineze unitatea ASEAN. Beijingul a dezvăluit, de asemenea, că un trimis special a vizitat ambele țări în încercarea de a restabili pacea.
Cambodgia nu a comentat încă public cu privire la propunerile de la Washington și Beijing. Cu toate acestea, ministrul cambodgian de Externe, Prak Sokhonn, este așteptat să participe la reuniunea ASEAN de la Kuala Lumpur, marcând prima întâlnire față în față între cele două guverne de la reluarea luptelor pe 8 decembrie.
Intervenția ASEAN
Președintele ASEAN și prim-ministrul malaezian, Anwar Ibrahim, a declarat că este „prudent, dar optimist”. Acesta a mai menționat că atât liderii thailandezi, cât și cei cambodgieni par dornici să ajungă la o soluție amiabilă.
În ciuda acestui fapt, luptele au continuat de-a lungul frontierei disputate, de 817 kilometri, ambele părți acuzându-se reciproc că au provocat încălcarea armistițiului din iulie.
Asociația Națiunilor din Asia de Sud – Est (ASEAN) este o organizație geopolitică înființată în 1967 pentru a încuraja dezvoltarea economică și stabilitatea în Asia de Sud – Est. Ea este compusă din 11 state membre, toate ținând de regiunea Asiei de Sud-Est: Brunei, Cambodgia, Indonezia, Laos, Malaezia, Myanmar, Filipine, Singapore, Thailanda, Vietnam și Timorul de Est
De regulă, se organizează două summituri principale de două ori pe an, găzduite de țara- membră care deține președinția anuală a ASEAN, anul acesta fiind Malaiezia. Acolo vin și lideri importanți ai țărilor din afara organizației pentru a participa, reflectând relevanța strategică a regiunii.
