După ce au apărut informații conform cărora nu există încă o unanimitate în rândul țărilor UE cu privire la pactul cu Marea Britanie, cele mai recente știri indică o schimbare. Cele două părți ar urma să aibă un summit luna viitoare, la Londra. Acolo, ar urma să semneze acordul pentru apărare, condiție esențială pentru ca Marea Britanie să poate beneficia de fondurile Uniunii Europene pentru reînarmarea Europei.
Războiul din Ucraina și amenințările venite de peste Ocean, din partea conducerii SUA, au schimbat dinamica pe continentul european. Marea Britanie, care a votat în urmă cu aproape în deceniu să părăsească Uniunea Europeană, caută să se apropie acum de Bruxelles.
Brexitul s-a concretizat în ianuarie 2020. Cu toate acestea, la numai cinci de ani de atunci, sub conducerea noului premier Keir Starmer și a guvernului său laburist, Londra caută să aibă relații cât mai strânse cu țările europene, dat fiind contextul de securitate în care ne aflăm.
În ciuda dorinței leadershipului britanic, publicația Politico afirma că existau încă dubii în Europa cu privire la un acord cu Marea Britanie pe temele apărării și securității colective a continentului.
Mai exact, francezii și-ar fi manifestat în spatele ușilor închise, la întâlnirile diplomaților din țările UE, opoziția față de un astfel de demers. Reprezentanții Parisului își motivau poziția pe baza restricțiilor pescarilor francezi de a-și mai desfășura activitatea în apele britanice, după ieșirea din UE. Astfel, Franța spera să obțină concesii în acest domeniu, pentru ca mai apoi să își dea acordul pentru un deal cu britanicii.
Toate acestea se întâmplau în timp ce, la nivel public, părea că există o colaborare foarte bună între Keir Starmer și Emmanuel Macron. Cei doi au fost coordonatorii coaliției occidentale pentru trimiterea trupelor de menținere a păcii în Ucraina, în eventualitatea în care se ajunge la o încetare a focului.
Se pare însă că presiunea venită din partea celorlalte țări ar avut efecte, în cele din urmă. Diplomații din statele membre UE s-au întâlnit vineri la Bruxelles, cu scopul de a pune cap la cap detaliile summitului de pe 19 mai de la Londra. Acolo, ar urma să fie semnat pactul pentru apărare dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană.
„Avem sentimentul că un deal în domeniul apărării și securității Europei este fezabil și dorit de ambele părți” a declarat un diplomat european care a participat la negocieri. Conform acestuia, așteptările sunt că se va ajunge la o soluție în cadrul summitului respectiv.
Inițial, întâlnirea la nivel înalt fusese planificată încă din februarie, cu obiectivul ca cele două tabere să vadă care sunt „barierele”, dar și oportunitățile în relația bilaterală. După ieșirea britanicilor din Uniune, au rămas încă multe subiecte de negociat în agenda comună, care necesită acorduri.
Un semn pentru viitor
Un acord în domeniul apărării ar fi un prim pas pentru o potențială colaborare sporită între Londra și Bruxelles. Este vorba despre extinderea inclusiv către alte domenii, nu doar cel militar.
Concret, Marea Britanie își dorește să negocieze alte acorduri cu Uniunea în domeniul agriculturii. Mai exact, Starmer și cu echipa sa speră să reducă birocrația și alte piedici pentru a putea exporta mai ușor produsele agricole către țările membre. De cealaltă parte, europenii speră să poată ajunge la un consens cu britanicii pentru a putea ușura regulile în domeniul imigrării, în special pentru tinerii studenți care ar vrea să studieze în Regat.
Totodată, separat de acordul pentru apărare, Marea Britanie și Uniunea Europeană vor urma să semneze o declarație comună despre problemele la nivel global, în cadrul aceluiași summit. Semnificația acesteia este de a arată că cele două părți se „află pe aceeași pagină”, cu privire la crizele și provocările geopolitice.
Conținutul respectivului document se va axa în principal pe Ucraina, mai exact pe stabilirea unor pași de îndeplinit împreună. Sursele Politico vorbesc inclusiv despre o abordare comună pe problema taxelor vamale și tarifelor.
Cu toate acestea, condiția esențială pentru ca toate acestea să se poată întâmpla este un aranjament legat de regulile piscicole. În prezent, există o perioadă de tranziție, post-Brexit, care ar urma să expire în iunie 2026. Europenii își doresc ca pescarii lor să aibă acces în continuare la apele britanicilor și după ce trece termenul respectiv. Alături de Franța, Danemarca insistă cel mai mult pentru această prevedere. De cealaltă parte, Germania, Olanda și Suedia sunt țările care fac „lobby” pentru Marea Britanie.
„Orice progres în speța dealului pentru apărare și securitate este condiționat de discuțiile cu privire la reglementările pescarilor,” a precizat un oficial al Uniunii Europene.
Un demnitar britanic a oferit și el perspectiva guvernului său: „O relația mai apropiată cu Uniunea Europeană va îmbunătăți siguranța națională și va aduce mai multă prosperitate cetățenilor britanici.”
„Vom acționa în interesul națiunii și doresc să reiterez că nu se va reinstitui libertatea de mișcare cu țările europene, respectiv nu vom reveni la uniunea vamală sau piața unică europeană,” a mai adăugat acesta.
Fondul UE pentru reînarmare
Comisia Europeană a publicat în martie o inițiativă ambițioase de reînarmare, denumită „ReArm Europe / Readiness 2030”. Unul dintre pilonii acestui plan este „SAFE”, un proiect de a acorda finanțări în valoarea de peste 150 de miliarde de euro țărilor, pentru a putea cumpăra armament. Totodată, ținta este de a achiziționa cât mai multă tehnică militară și aparatură europeană, din dorința de a reduce dependența de SUA.
Pentru Keir Starmer, care se află într-un moment în care popularitatea sa este în scădere, obținerea unei cote a fondurilor respective ar fi o mare lovitură pentru el. Pentru aceasta, însă, trebuie să aibă un acord cu Bruxellesul.
În afara celor 27 de state membre UE, și țările care se află în proces de aderare, precum Moldova, sau Ucraina, ar urma să aibă acces la banii aceia. În plus, mai există și alte state, precum Norvegia, care au un acord cu UE în domeniul apărării și astfel vor putea beneficia de acele investiții. Există discuții în perioada aceasta inclusiv pentru includerea altor țări pe continentul european, precum Elveția, Islanda, sau Turcia. Se vorbește inclusiv despre cooptarea unor țări din afara continentului, precum Canada. Ottawa și-a manifestat dorința de a forma o alianța cât mai solidă cu europenii, pe fondul dezamăgirii în relația cu SUA.
Semnalele din Marea Britanie
Pe vremea când era liderul opoziției și făcea campanie pentru a fi ales premier, Starmer a promis o repoziționare față de Uniunea Europeană, mai ales după ce guvernele conservatoare care s-au succedat au făcut eforturi considerabile de distanțare.
Deși la nivel retoric, oficialii britanici și europeni au punctat faptul că atmosfera în cadrele diplomatice bilaterale este una mult mai bună, au existat puține acțiuni concrete, în afara coaliției pentru Ucraina, care să demonstreze acest fapt. Speranțele specialiștilor sunt că summitul de la Londra din mai va aduce inclusiv inițiative practice între cei doi parteneri.
Cu privire la acordul pentru apărare, au apărut semnale mixte la Londra. Dacă ministrul pentru pescari le-a declarat parlamentarilor săptămâna trecută că nu trebuie să lege regulile piscicole de dealul militar, ministrul pentru relația cu UE a precizat că este gata să discute cu omologii europeni.
Vești bune au venit pentru britanici și din America. După Brexit, una dintre prioritățile guvernului britanic, indiferent de culoarea politică, a fost de a agrea cu SUA un acord comercial. Ei bine, vicepreședintele JD Vance le-a spus jurnaliștilor că speră că dealul respectiv va fi unul grozav. Acesta a mai adăugat și că Trump adoră Marea Britanie și crede că înțelegerea va fi una benefică pentru ambele state.
