În noaptea de joi spre vineri, Israelul a declanșat o operațiune amplă prin care a bombardat mai multe locații din Iran. Printre ținte au fost mai multe baze militare, reședințele unor figuri-cheie în statul iranian, sau centre de îmbogățire a uraniului, esențiale pentru efortul Teheranului de a dezvolta arme nucleare. Conform „Wall Street Journal”, aceasta ar fi doar prima etapă dintr-un plan mai amplu de 14 zile al Israelului.
După luni de zile de amenințări, israelienii au lovit puternic Iranul cu o serie de bombardamente care au produs pagube serioase pentru regimul ayatollahului Ali Khamenei.
Operațiunea pusă la cale de Armată și serviciile de informații ale Tel Avivului a fost una complexă. Aceasta a constat atât într-un atac aerian dus de avioane militare, dar se pare că au existat agenți Mossad infiltrați în Iran care au lansat mai multe drone chiar de pe teritoriul țării atacate.
Dincolo de pagubele materiale, israelienii au reușit să lichideze mai mulți comandanți și oameni de știință importanți ai Iranului. Printre aceștia, se numără șeful Statului Major iranian, adjunctul acestuia, comandantul Gărzii Revoluționare (gruparea islamistă care a orchestrat Revoluția din 1979 și a rămas cu multă putere), comandantul forțelor aeriene ale Gărzii Revoluționare, fostul șef al Organizației Energiei Atomice din Iran și un fizician renumit de la Universitatea din Teheran.
Planul israelian: două săptămâni de atacuri
Iranienii au lansat deja un contraatac. Pe parcursul zilei de vineri, Teheranul a folosit mai multe drone și rachete pentru a lovi Israelul. Consecințele au fost resimțite inclusiv de către companiile aeriene, care și-au redirecționat zborurile pentru a evita spațiul Iranului, Irakului, Iordaniei și Israelului.
Autoritățile de la Amman au anunțat doborârea mai multor ținte aeriene care au pătruns în spațiul aerian al țării, trase dinspre Iran. Alarmele au răsunat în tot Israelul, iar cetățenii au fost nevoiți să se adăpostească în buncăre. Aceasta pare că e doar prima măsură retaliatorie a Teheranului, care promite răzbunarea.
„Wall Street Journal” a citat surse din cadrul aparatului de stat israelian care afirmă că, în acest moment, au fost planificate și alte operațiuni pentru următoarele 14 zile.
Rămâne de văzut care sunt următorii pași, următoarele ținte din zilele viitoare. Printre punctele lovite joi noapte s-au numărat și obiective civile, unde locuiau țintele Israelului..
Doar în regiunea capitalei iraniene, presa locală raportează nu mai puțin 78 de victime și 329 de răniți. Autoritățile de la Teheran nu au confirmat încă respectivele cifre.
Miza nucleară
De la venirea administrației Trump, unul dintre țelurile pe plan extern a fost ajungerea la un nou cu acord cu Iranul privind dezangajarea acestora din programul de înarmare nucleară.
A existat o astfel de înțelegere agreată cu administrația Barack Obama, care însă a fost anulată de Trump în timpul primului său mandat la Casa Albă. Republicanul și-a motivat decizia pe baza faptului că deal-ul era prea favorabil pentru Iran, din punctul său de vedere.
În ultimele săptămâni, negocierile dintre SUA și Iran au fost reluate, prin intermediul Omanului, care a și găzduit delegațiile. Deși americanii conduși de Steve Witkoff (magnatul imobiliar desemnat de președinte drept emisarul al său pentru Orientul Mijlociu), au forțat un nou acord prin care Iranul să renunțe la construirea armelor nucleare, aceștia din urmă s-au opus.
Conform relatărilor și informaților diverselor serviciilor de intelligence, regimul ayatollahului s-a apropiat considerabil de mult de finalizarea proiectului de înzestrare cu bombe nucleară. Drept consecință, delegația iraniană nu s-a arătat dornică să accepte niciuna din propunerile venite din partea Washingtonului.
Mai multe din țintele atacului de azi-noapte au fost legate de programul nuclear din Iran, fie că e vorba de centre de îmbogățire a uraniului, precum cel de la Natanz, sau de facilitatea unde bombele erau construite, la Isfahan.
Despre baza de la Isfahan, aflată în subteran, Rafael Grossi, șeful agenției nucleare a ONU, a precizat că nu are informații conform căreia ea ar fi fost avariată după evenimentele din timpul nopții.
Donald Trump s-a pronunțat și el pe seama atacului. Președintele a declarat că „bineînțeles că susține Israelul” și totodată a făcut un apel la Iran să accepte deal-ul propus până când nu e „prea târziu”.
Șeful de la Casa Albă a ținut să reamintească faptul că le-a dat iranienilor un termen de 60 de zile să accepte oferta SUA și că deja ne aflăm în cea de a 61-a zi. Sursele „Jerusalem Post” din cadrul aparatului de stat american confirmă implicarea SUA în planificarea atacului. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a dorit însă să puncteze că SUA nu a ajutat deloc operațiunea israeliană.
Marele vis al lui Netanyahu: dărâmarea ayatollahului
După 7 octombrie 2023, a devenit clar pentru majoritatea observatorilor că Benjamin Netanyahu încearcă să facă tot posibilul pentru a prelungi la maxim conflictele militare în care țara sa s-a implicat, în primul rând cel din Gaza.
În acest fel, prim-ministrul speră să evite momentul inevitabil când va trebui să dea socoteală pentru eșecurile structurilor de forță ale Israelul în prevenirea tragediei de pe 7 octombrie 2023, când Hamas a comis atrocitățile arhicunoscute.
Anul viitor, ar urma inclusiv să aibă loc alegeri parlamentare în Israel. Netanyahu a vrut, și încă mai dorește, ca acestea să fie din cauza stării de război, sau să le poată organiza într-un context favorabil lui, în care să se poate prezenta drept un salvator, singurul care poate asigura victoria israeliană în raport cu adversarii săi.
Premierul a ieșit astăzi să ofere o declarație oficială, în urma evenimentelor. Acolo, el a făcut apel la „bravul popor iranian”, care le-a transmis că ziua eliberării lor de sub jugul „dictaturii brutale” se apropie și va prietenia dintre cele două popoare va „dăinui” iar.
Specialiștii în geopolitică au vorbit, de mulți ani deja, despre dorința lui Netanyahu de a-l da jos pe Ayatollah și a schimba regimul de la Teheran. Rămâne de văzut dacă israelienii au forța necesară pentru a-și atinge scopul și în ce măsură vor fi sprijiniți de aliații lor, în special de Statele Unite.
