Se înmulțesc reacțiile negative în SUA față de decizia Pentagonului de a retrage trupe de pe flancul estic al NATO, printre care și câteva sute de militari staționați în România. Kurt Volker, fost negociator al președintelui Donald Trump pentru Ucraina, consideră că oficialii din Departamentul Apărării „și-au făcut de cap”.
Statele Unite ale Americii au stârnit îngrijorare, săptămâna trecută, în rândul aliaților lor europeni. Una din brigăzile rotative staționate în țările din estul continentului a fost rechemată acasă, în Kentucky, fără a fi înlocuită de alte trupe.
Conform informațiilor din presa internațională, patru țări au rămas per total cu un contingent mai mic de militari americani. Este vorba de Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria.
Desigur, atenția a fost ațintită mai ales asupra României, dată fiind și intensitatea reacției autohtone, dar în special datorită proximității celei mai mare față de Rusia.
Concret, cei de la „Stars and Stripes” estimează că nu mai puțin de 3.000 de soldați americani au fost retrași din cele patru state de pe flancul estic al NATO. În România, au mai rămas acum aproximativ 1.000 de militari ai SUA.
Scenarii
Au existat critici din rândul ambelor mari partide politice din SUA, inclusiv republicani care au atacat decizia. Câteva din numele importante ale formațiunii de dreapta, care au reacționat împotriva deciziei, sunt senatorul Roger Wicker (șef al Comisiei pentru Forțe Armate) și reprezentantul Mike Rogers (șeful Comisiei pentru Forțe Armate din Camera Reprezentanților).
Se vehiculează, în prezent, negocieri în Congresul american pentru o eventuală revenire asupra deciziei de sistare a rotației brigăzii respective, anume de a trimite noi trupe în locul celor rechemate acasă săptămâna trecută.
Bineînțeles, principalul argument contra reducerii numărului de efective militare staționate pe flancul estic este descurajarea Kremlinului de a nu cumva să încumete să testeze reacția Alianței Nord-Atlantice în cazul unei diversiuni sau atac direct.
Unele speculații cu privire la natura deciziei indicau că anumiți oficiali de la Pentagon (Departamentul Apărării, recent redenumit Departamentul Războiului) ar fi fost în spatele hotărârii privind relocarea de militari din Europa de Est.
Concret, președintele Trump a indicat, pe 9 octombrie, atunci când l-a primit pe președintele finlandez Alexander Stubb la Casa Albă, că nu există niciun plan de retragere a militarilor din Europa. La nici două săptămâni de la acea declarație, avea loc anunțul cu brigada rechemată în Kentucky.
Președintele Trump se afla în Asia de Est, într-un turneu complex în mai multe țări. Întrebat fiind de un jurnalist, la bordul Air Force One despre retragerea trupelor din România, liderul american a spus inițial că „ar trebui să-l întrebi pe…”, dar s-a repliat precizând că „nu e așa de important, dar ar putea să ofere o explicație”. Adică a minimalizat efectele acestei decizii.
S-a vehiculat că președintele american voia inițial să „mute responsabilitatea” asupra altcuiva (posibil vreun oficial de la Pentagon), care se presupune că ar fi luat decizia respectivă, profitând de faptul că Trump era plecat de la Washington și avea alte priorități.
Kurt Volker
Fost diplomat american, inclusiv ambasador al SUA la ONU, Kurt Volker a fost numit, în iulie 2017, de către Donald Trump reprezentantul special al Statelor Unite în relația cu Ucraina, funcție pe care a deținut-o până când și-a dat demisia în septembrie 2019.
Din anumite puncte de vedere, rolul lui Volker a fost unul asemănător cu cel pe care îl are în prezent generalul Keith Kellogg, actualmente emisar al președintelui Trump pentru Ucraina.
Fost director la McCain Institute for International Leadership (un think-tank numit după fostul candidat prezidențial republican John McCain), Volker se trage din „gândirea tradițională republicană” a ultimelor decenii, care era adepta unui rol mai mare al Statelor Unite pe scena internațională. Desigur, o astfel de abordare nu este împărtășită de toată lumea din actuala conducere a statului federal american.
Acesta a declarat pentru Euronews că „ nu acesta este mesajul pe care Statele Unite ar trebui să îl transmită acum lui Vladimir Putin”. Totodată, le a spus că „nu crede că asta și-a dorit Casa Albă, pur și simplu e o mișcare necoordonată” și că „ar putea fi un alt exemplu de cum Pentagonul își face de cap”.
Volker a făcut referire la mișcarea din vară Pentagonului, prin care se sistau livrările de sisteme antiaeriene către Ucraina, fapt ce a surprins atât Kievul, cât și Casa Albă, care ulterior a trecut peste decizia celor de la Apărare.
„Hotărârea nu pare să fi luat în calcul factori precum cât de repede își vor crește europenii cheltuielile pentru Apărare și dacă sunt capabili să preia o parte mai mare a sarcinilor defensive.”
„Decizii din acestea trebuie luate în anumite momente specifice și trebuie analizată atent componența trupelor respective și ce zone rămân expuse în cazul unei retrageri.”
Fostul diplomat a vorbit și despre acordară prioritară a atenției zonei Pacificului de către SUA, inclusiv faptul că asta ar putea fi un pretext pentru plecarea soldaților de săptămâna trecută.
„Rusia este o amenințare imediată. China se uită atent la cum ne gestionăm noi relația cu aliații noștri și cum contracarăm Rusia. Președintele Xi este și el atent la treaba aceasta, anume la cum aliații NATO și SUA se apără reciproc împotriva regimurilor autoritare,” a mai adăugat Volker.
